Azilonu

À prupositu di Wikipedia

Azilonu hè un paesi chì faci parti di a cumuna d'Azilonu è Ampaza.

File:Imagina benvinuta.jpg
Azilonu

Geografia[mudificà | edità a fonte]

Storia[mudificà | edità a fonte]

Merri[mudificà | edità a fonte]

Parsunalità[mudificà | edità a fonte]

Azilonu hè u paesi di Monsignori di la Fuata.

Lingua[mudificà | edità a fonte]

Pruverbii[mudificà | edità a fonte]

Eccu uni pochi di pruverbii chì sò tipichi di u paesi d'Azilonu:

  • A bacia t'hà l'anchi corti.
  • A bocca chjusa, nè moschi nè bonbucconi.
  • A casa ind'eddu un ghjugni u soli Ci ghjugni u duttori.
  • A chì campa n'ha da veda.
  • A chi dormi un piglia pesci.
  • A chì l'hà in culu l'ha in casa.
  • A chi mori, à chi s'allarga.
  • A chì stughji un perdi tempu.
  • A chì t'hà dui casi In una ci piovi.
  • A chi un arrisica Un arrùzzica. '
  • A chi un sa piantà, pianta di nuvembri.
  • A còcciula di trè Un andò nè mali nè bè.
  • A chì un ni hà, un ni mangna. Sé tu voli a farina Va à coglia a castagna.
  • A festa d'Àmpaza passa.
  • A forza di tirà a corda strappa.
  • A Frassetu e à Tavera, un dì "cuppa" sò muntoni.
  • A ghjastema volta e ghjira Volta in capu à chi la tira.
  • A la fini di tanti guai Un lucchesi un manca mai.
  • A lingua ossu un hà e ossu tronca.
  • A lu lumu di la deda Cannavacciu pari tela.
  • A raghjoni hè a toia E a capra hè a meia.
  • A raghjoni hè verbali.
  • A un bon' cani li si dà un bon ossu.
  • A vigna dici à u patronu * fà mi pòvara e ti faraghju riccu.
  • A volpi perdi u pelu ma micca u viziu.
  • Aghji fedi E Diu pruvvèdi.
  • Ampaza, niccia niccia Par un soldu edda si piccia.
  • Azilonu Fiori di cantonu.
  • Azilonu Pocu hè bonu.
  • Babbi e mammi tonti, figlioli astuti.
  • Campa scuffia, chi barretta passa e veni.
  • Carti ghjòcani e ghjucadori si vanta.
  • Cavaddu di trenta Mai piu ch'eddi ci n'entri.
  • Chì campa spirendu Mori caghendu.
  • Chì cerca trova.
  • Chi di ghjaddina nasci in terra ruspa.
  • Chi ci hè di più neru chè a paredda.
  • Chi hà da fà a ghjatta Si a patrona hè matta.
  • Chì cù la spada ferisci Per la spada perisci.
  • Chì disprezza vol' cumprà.
  • Chi muta Muga.
  • Chi posa Mal pensa.
  • Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza u culu merdosu.
  • Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia.
  • Chì un invechja Hè pena di vita.
  • Chi va e volta, bon' viaghju faci.
  • Ci voli à nascia Par pascia.
  • Ciò chi hè scrittu in celi suviti in terra.
  • Ciò chi teni À luna vecchja Ciò chi sfronda À luna tonda.
  • Com'hè corcia a panca Indù un ci posa barba bianca.
  • Corciu à chi un ha à nimu.
  • Cristu un paga micca tutti i vènnari sera.
  • Cunsigliu di topa e dannu di farina.
  • Da dì à fà Hè com'è da tonda à filà.
  • Da parè ad essa Hè com'è da orda à tessa.
  • Di fà ciò chi hè fattu Un hè piccatu.
  • Ciò ch'edda faci a mani dritta, un devi veda a mani manca.
  • Ciriola, Ciriola S'eddu venta o s'eddu piovi Di l'invernu semu fora. E s'edd' hè beddu tempu Par trenta semu drentu.
  • Com'hè corcia quidda sporta Chi nun faci arrega e porta.
  • Di dà ciò ch'un s'hà Hè sempri carità.
  • Di u cateddu tontu, a volpi si ni sfaci.
  • Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju.
  • Fà à parera e tèniti à tè.
  • Figlioli chjughi, pinseri chjughi.Figlioli maiori, pinseri maiori.
  • Fiori di mintucciu Più dicu torra da Più mi s'incuccia.
  • Focu d'alzu Focu falsu.
  • Furciolu, forca.
  • Ghjaddina ch'un becca biccattu hà.
  • Ghjàgaru abbaghja e boiu pasci.
  • Ghjumenti pudditrata un bii mai aqua linda.
  • Ghjuntu u timpurali i ghjàcari facini a so casa.
  • Hè com'e i sgiò di la Rocca, mori fumu e pocu arrostu.
  • Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu.
  • Hè megliu ghjenti Ca arghjentu.
  • Hè megliu pocu chè micca.
  • I funi longhi diventani sarpi.
  • I morti incu i morti e i vivi incu i vivi.
  • I parenti Sò i denti.
  • I solda un vènini micca cantendu.
  • In cumpagnia, u frati presi moglia.
  • Ind' eddu un ci n'hè un ci n'entri.
  • L'ànima à Diu, u corpu à a terra.
  • L'aqua sfonda i ricci.
  • L'acqua va à u mari.
  • L'arti di Micalassu Mangnà, bia e andà à spassu.
  • L'ottu d'aprili U cuccu devi venire S'eddu un veni lu diciottu U cuccu hè mutu o hè mortu.
  • Matrimonii e viduvali So dal celi distinati.
  • Matrimoniu sittimbrinu O vèduvu o mischinu.
  • Miseria e puvertà Son dui sureddi E scuncertina hè la cucin' carna.
  • Morghi chi morghi Cantà vogliu eiu. Quand'e morgu eiu Canti chi vogli.
  • Mortu pinzutu, appinza ti ni un antru.
  • Mortu u Cristu, spintu u lumu.
  • Nè essa nè fà si E quant'e à ghjittà si.
  • I guai di a pignatta Un i cunnosci chè a cuchjara.
  • I solda sò tondi e capùlani.
  • Innanzi chè micca, maritu vechju.
  • Mamma scagna E ghjatta mangna.
  • Mègliu solu ché mali accumpagnatu.
  • Nanzi ghjunta la so ora Nè si nasci nè si mori.
  • Natali à u balconu Pasqua à u fuconu.
  • Natali à u ghjocu Pasqua à u focu.
  • Nè vènnari nè luni Un cumincià a to funi.
  • O Signori Feti ci pastori In a branata E purcaghji in invirnata.
  • Oghji eiu, dumani tù.
  • Ogni cecu piegni i so ochji.
  • Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda un n'hà.
  • Ogni sèculi e centunari L'aqua volta à li so canali.
  • Ogni tontu t'hà u so filu.
  • Ognun' chì piscia arrittu à u muru Hà lu ficu par sicuru.
  • Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta.
  • Omu dormi e carta veghja.
  • Ora vivu ora mortu.
  • Pàghani i chjughi par i maiori.
  • Par maghju o par maghjonu Un ti caccià u to pilonu.
  • Par un colpu un casca l'àrburi.
  • Par via di u patronu si rispeta u cavaddu.
  • Par viaghju s'acconcia a somma.
  • Pècura nera e pècura bianca A chi mori mori, à chi campa campa.
  • Piu pècuri, piu mocci.
  • Più si campa e più si n'impara.
  • Poni in terra e spera in Diu.
  • Prigheti par i beddi ch'è i mali a si stàntani.
  • Quand'è Pisa fù brusgiata, piuvì trè notti e trè ghjorni.
  • Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu.
  • Quandu u porcu hè tecchju si volta a trova.
  • Quandu u soli hè in Azilonu Mangna puri u to bucconu.
  • Quandu u soli tramonta U pultronu s'appronta.
  • Ronchi samirini un ni codda in celi.
  • Russura à la marina Bon' tempu la matina. Russura à la muntagna Aqua e ventu à li calcagna.
  • Saccu biotu un pò stà rittu.
  • Saccu pienu un pò piigà.
  • S'eddu suniteghja in Capu di Staghju Lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Mur Mettilu à u sicuru.
  • Sapiutu la trè Sapiutu lu rè.
  • Santa Maria, Sichè A chi un hè latru un ci stà bè.
  • Sé Bastèlica avia un portu Aiacciu accantu era un ortu.
  • Si sbaglia ancu u preti à l'altari.
  • Sia mali o sia bè Cristu un dici par quistu hè.
  • Sparti ricchezza e torra puvertà.
  • Sproni mei e cavaddu di l'altri.
  • Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà un paghju di boia in falata.
  • Tocca e lecca ó Antò chi hè festa Sempri tocca e mai n'arresta.
  • Tràmula di ghjugnu Alivi in pugnu.
  • Tutti i ghjorna si n'impara.
  • U bè di l'avaru u si magna u furfanti.
  • U candidatu prummetti piu casgiu chè pani.
  • U corbu dici chi u più beddu piulaconu hè u soiu.
  • U discorsu porta l'omu à a forca.
  • U mari accoglii i vadini.
  • U mittiticciu va da a porta à u balconu.
  • U mondu hè fattu à scala A chi codda e à chi fala.
  • U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu.
  • U piu beddu ceppu, teni lu par maghju. .
  • U sameri chi un vo bia hè un gattivu zifulà.
  • U Signori à qual' eddu ama, tocca.
  • U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti.
  • U Signori dà u fretu sicondu i panni.
  • U techju un credi u famitu.
  • U troppu bè s'arrivolta.
  • U troppu stroppia.
  • Un ci hè sàbatu senza soli Comu donna senza amori.
  • Un disòrdini Faci un òrdini.
  • Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè mancatu.
  • Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè ghjittatu.
  • Un hè micca tutti i ghjorni festa.
  • Un si mori chè una volta.
  • Un si po fà "prrù" senza labbri.
  • Un si po fà u passu più largu chè a ghjamba.
  • Un si po stà di dui pedi in un' scarpu.
  • Un ti fidà di u pidochju rifattu.
  • Un ti fidà di u viddanu rifattu.
  • Un ti rida di u mè dolu Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu.
  • Un trema una foglia Chi Diu nun voglia.
  • Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa qual'hè chi a godi.
  • Una donna faci e sfaci una casa.
  • Una mani lava l'altra e i dui làvani a faccia.
  • Vali più un tontu à fattu soiu cà centu astuti à quiddi di l'altri.
  • Vargualè, Vargualè Ghjàrgala era e ghjàrgala hè.
  • Vesti un bastonu Pari un baronu. Vesti una tama Pari una dama.
  • Vistu l'omu Vistu a raghjoni.
  • Zigliara Focu e fiara.

Sprissioni[mudificà | edità a fonte]

  • Ampaza, a trava
  • aghju addivatu i corbi par caccià mi l'ochja.
  • castrà i falchetti
  • èti truvatu a fica cuddatoghja
  • hà sasciatu à Cicciaronu : hè mori struitu
  • hè compia a festa d'Ampaza
  • hè statu u viaghju di u sali
  • pari un gricciulu bocca aparta! : di calchissia chì parla mori
  • pari una sporta sfundata : di calchissia chì parla mori
  • quissu sà quantu u granu vali a loghja
  • u so acu un hè cascatu in u lamaghjonu

Citazioni[mudificà | edità a fonte]

Eccu uni pochi di pruverbii chì cuncernani Azilonu (pigliendu in contu ch'eddu hè di tradizioni chì i pruverbii annantu i paesi o i cità ùn fussini micca uggettivi in generali ma piuttostu schirzanti):

  • Azilonu, fiori di cantonu.
  • Azilonu, pocu hè bonu.

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

Ligami[mudificà | edità a fonte]