30 d'aprile

À prupositu di Wikipedia
Aprile
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30

U 30 d'aprile hè u 120u ghjornu di l'annu (u 121u sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 245 ghjorni à a fine di l'annu.

Avenimenti[mudificà | edità a fonte]

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

Nascite[mudificà | edità a fonte]

Morti[mudificà | edità a fonte]

Celebrazioni[mudificà | edità a fonte]

Santi[mudificà | edità a fonte]

Santu Rubertu. Santu Piu Quintu.

Rubertu era natu in a Sciampagna versu l'annu 1025. A' 22 anni s'era fattu frate benedittinu. Hà pruvatu à rifurmà i munasteri duv'ellu era priore o abbate, ma ùn hà micca sempre riesciutu chì i frati di l'epica eranu pocu cumbuliscitoghji.

Allora, decise di abbandunà munasteri, cunventi è abbazie è di fà u rimitu. Si ne hè andatu in a furesta di Mulismus, l'attuale Molesmes, dipartimentu di a Côte-d'Or. D'altri rimiti sò venuti à truvallu, anu fattu qualchì baracca è una chjesuccia in legname, è campavanu felici. Ma, rimiti ne ghjunghja di più in più... è po ghjunsenu i soldi. Tandu, fù erettu un bellissimu munasteru... è i frati ùn volsenu più fà nunda.

Disgustatu, Rubertu si ne và. Hè partutu cù una vintina di frati più devoti chè l'altri. Ghjunti in Burgogna, fecenu una abbazia chì ghjè diventata celebre cù u nome di Cîteaux. Custì hè nata una nova cungregazione, sempre cù San Benedettu cum'è Patrone, quella di i Cistercensi.

Rubertu ùn ebbe a cunsulazione di finisce i so ghjorni in issa cumunità chì u papa li dete l'ordine di vultà in Molesmes, duv'ellu hè mortu u 21 marzu di l'annu 1110, à l'età di 85 anni.

Etimolugia: da u germanicu "hrod" (gloria) è "bert" (spampillante).

Casate: Roberti, Ruberti.

Nomi: Bob, Bobbette, Bobbie, Bobby, Prechtel, Rab, Rabbie, Riobart, Rob, Roba, Robb, Robbert, Robbie, Robby, Robel, Röbeli, Robert, Roberta, Roberte, Robertina, Robertine, Roberto, Roberts, Robertson, Röbi, Robin, Robina, Robine, Robinette, Robinia, Robinson, Roby, Roparz, Roperz, Roppel, Roubert, Ruberta, Rubertina, Rubertu, Rupert, Ruperta, Rüpli, Ruprecht.

Piu Quintu, papa da u 1566 à u 1572, era natu in a cità liguria di Bosco è avia fattu u pasturellu avanti di diventà frate di San Dumenicu.

Cum'è papa, hà messu in pratica e decisioni di u cunciliu di Trento, finitu trè anni nanzu. Hà fattu stampà un breviariu è un missale chì anu servutu sinu à u cunciliu secondu di u Vaticanu.

Etimolugia: da u lat. "pius" (piu, divuziunosu).

Nomi: Pia, Piat, Piato, Piatus, Pie, Pio, Piu, Pius,[1]

Ligami esterni[mudificà | edità a fonte]