16 d'aprile

À prupositu di Wikipedia
Aprile
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30

U 16 d'aprile hè u 106u ghjornu di l'annu (u 107u sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 259 ghjorni à a fine di l'annu.

Avenimenti[mudificà | edità a fonte]

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

Nascite[mudificà | edità a fonte]

Morti[mudificà | edità a fonte]

Celebrazioni[mudificà | edità a fonte]

Santi[mudificà | edità a fonte]

Santu Lambertu. Santu Benedettu Labre.

Lambertu era statu fattu vescu di Maestricht, in Belgica, versu l'annu 670.

Tandu, i Neustri (chì stavanu in un paese chì ghjè l'attuale nordu di a Francia) si battianu contru à i Burgondi (abitanti di l'attuale centru è este di a Francia). Ellu, piglia a pretesa di i Burgondi è ghjè ubligatu d'esiliassi. Rivene in Liegi in l'annu 682. Avendu dinunciatu l'adulteriu di Pippinu d'Herstal - babbu di Charles Martel - cù a surella di un certu Doddone, questu u fece assassinà. Era u 17 sittembre di l'annu 705.

Etimolugia: da u germanicu "land" (paese) è "bert", (spampillante).

Casate: Lamberti, Lambertini, Lambertoni, Lamperti, forse Berti (è derivati) è Lando.

Nomi: Lamb, Lambe, Lambert, Lamberta, Lamberte, Lamberto, Lambertu, Lambertus, Lambrecht, Lamme, Lämmle, Lampe, Lamprcht, Landbert, Lando, Lanz, Lanza, Lanzo.

Benedettu Labre hè natu in u 1748 in u nordu di a Francia. U babbu era agricultore, a mamma tenia una buttea in u paese d'Amettes. Avianu quindeci figlioli. Benedettu era u più grande. I genitori u vulianu fà prete cum'è dui zii. Unu l'amparava u latinu è u grecu.

A' 16 anni, Lambertu prova à fassi frate. Và da un cunventu à un altru, ma a vita munastica ùn li cunvenia.

A'22 anni, di lugliu 1770, trova a so vucazione. Serà pelegrinu è mendicante, è parte per Roma. Ci stà quattru mesi, è po gira a Spagna, a Sguizzera, l'Alemagna è a Polonia. Cinque anni dopu, rivene in Roma. Era troppu malatu per riparte ma campa torna ottu anni. Di ghjornu andava da una chjesa à l'altra, di notte si rifugiava in e ruvine di u Coliseu. U mercuri santu di l'annu 1783, l'anu trovu chì ghjera in agunia. L'anu ricuveratu ma in a ghjurnata si hè mortu.

Etimolugia: V. Benedettu di Norcia (11 lugliu).[1]

Ligami esterni[mudificà | edità a fonte]