Renu

À prupositu di Wikipedia
U Renu in Colonia

U Renu (in tedescu: Rhein, in francese: Rhin, in neerlandese: Rijn, in rumanciu: Rain, in inglese: Rhine) hè, incù 1 326 km, unu di i fiuma più longhi d'Auropa. U so nomu diriveghja da una radica celtica, ma sempri prima induaurupea, chì significheghja "scorra". L'urighjina induaurupea di u terminu trova cunferma in u Grecu anticu, in u quali u verbu ρέω (traslitteratu rheō) hà probbiu u suddettu significatu. Incù à u Danubiu, u Renu furmava a maiò parti di u cunfini sittintriunali di l'Imperu rumanu ed hè statu, finu da quiddi tempi, un corsu d'acqua navighevuli, imprudatu par u cummerciu è u trasportu di a ropa finu à u cori di u cuntinenti. A navigazioni annantu à u fiumu hè arrigulata da a Cunvinzioni par a navigazioni annantu à u Renu, firmata à Mannheim u 17 uttrovi 1868, trà u Granducatu di Baden, u Regnu di Baviera, a Francia, u Granducatu di Hessen, i Paesi Bassi è a Prussia.

Parcorsu[mudificà | edità a fonte]

Svizzara[mudificà | edità a fonte]

Renu (Assmannshausen / Rüdesheim 2008)

Sorghji da l'Alpi svizzari, in u Canton Grigioni, induva i so dui principali tributarii iniziali sò chjamati Renu Antiriori è Renu Pustiriori. U Renu Antiriori sgorga da u lavu Tuma, vicinu à u passu di l'Oberalp è attraversa i travi di u Ruinaulta. U Renu Pustiriori nasci da i ghjacciali di u gruppu di l'Adula annantu à u cunfini miridiunali di u Grigioni incù u Ticino. I dui tributarii si scontrani vicinu à Reichenau, sempri in i Grigioni. Unu di i rami sicundarii hè custituitu da u turrenti Renu di Edda, chì nasci in Italia da u Pizzu Stedda (in a cumuna di Piuro) è hè talianu par circa 15 km, par cunfluiscia, dopu, in u Renu Pustiriori. Da quì u fiumu, chjamatu Alpenrhein (Renu alpinu), scorri versu u nordu travirsendu Coira par dopu lascià i Grigioni è ghjentra in u cantonu di San Ghjaddu di u quali custituisci a fruntiera uriintali incù u Liechtenstein è l'Austria prima di ghjittà si in u lavu di Custanza. À l'isciuta di u lavu si dirighji à punenti è dopu u saltu di i cascati di u Renu ricevi l'acqui di u fiumu Aar chì ni aumentani a purtata di oltri a mità, incù una media di 1.000 metri cubi à a siconda. U Renu segna u cunfini trà Svizzara è Ghjermania prima di svultà à nordu incù l'ansi (Rheinknie) vicinu à Basilea.

Ghjermania è Francia[mudificà | edità a fonte]

Un pisciali annantu à u Renu

Varcata Basilea u Renu custituisci a parti miridiunali di u cunfini trà Ghjermania è Francia scurrendu in una larga vaddi prima di entra intiriamenti in tarritoriu tedescu à Rheinstetten, vicinu à Karlsruhe. L'ampia vaddi di u Renu finisci à a cunfluenza incù u Menu à Magonza. A parti frà Bingen è Coblenza, induva u Renu entri in una vaddi più stretta, hè nota cum'è Gola di u Renu, una furmazioni criata da l'erusioni è da un sullivamentu tettonicu. Stu trattu di u fiumu hè notu par i casteddi mediivali è i vignali chì ricoprini l'alturi circustanti; in u 2002 hè statu numinatu Patrimoniu di l'umanità da l'UNESCO.

U fiumu s'allarga di novu à sudu di Culonia. Ancu s'è molti industrii si trovani longu u Renu, sinu da u so corsu svizzaru, hè in 'ssu puntu, a rigioni di a Ruhr in a quali traversa Culonia, Düsseldorf è Duisburg (Duisburgu) chì si cuncentrani a maiò parti di eddi. À Duisburg si trova u più grandi portu fluviali d'Auropa. À i ghjorna d'oghji molti industrii longu u Renu è i so affluenti ani chjusu o ani riduttu l'emissioni di inquinanti in u corsu d'acqua ancu s'eddu ferma un certu gradu di inguinamentu, spicialamenti à a cunfluenza incù l'Emscher in passatu impiigatu cum'è veru è probbiu canali di scolu industriali.

Paesi Bassi[mudificà | edità a fonte]

U Renu à stu puntu ghjira à punenti in i Paesi Bassi, induva incù a Mosa forma un enorma delta. Oltripassatu u cunfinu ulandesi, u Renu righjunghji a so massima ampiezza, ma si dividi dopu in trè rami principali: l'IJssel, u Waal è u Bassu Renu. Da quì a situazioni diventa più cumplicata, in quantu u nomu "Renu" ùn cuincidi più incù u corsu principali. Gran' parti di l'acqua di u Renu scorri sempri più à punenti à traversu u Waal, u Nieuwe Waterweg è, uniscendu si à a Mosa, l'Hollands Diep è l'Haringvliet, finu à sfucià in u Mari di u Nordu. U ramu di l'IJssel porta a so parti d'acqua à u nordu in l'IJsselmeer, mentri u Bassu Renu scorri à punenti, parallelu à u Waal.

Ad ogni modu, oltri Wijk bij Duurstede stu corsu d'acqua cambia nomu par divintà u Lek è scorri à punenti par riuniscia si à u ramu principali in u Nieuwe Waterweg. U nomu "Renu" à parta da quì fù usatu solu par fiuma più chjughi chì scorrini versu u nordu è chì un tempu furmavani l'ultimu trattu di u Renu di l'ebbica rumana. Ancu s'è mantenini u nomu, sti vadini ùn portani micca acqua di u Renu, ma sò usati par drenà i terri è i polder di i circonda. Da Wijk bij Duurstede, ci sò u Kromme Rijn ("Renu stortu") è dopu Utrecht l'Oude Rijn ("Vechju Renu") chì scorri à traversu Leida (Olanda Meridiunale) è in un cumplessu di chjusi induva i so acqui poni essa scaricati in u Mari di u Nordu.

Affluenti[mudificà | edità a fonte]

Lorelei

Affluenti da a surghjenti à a foci:

Km da a surghjenti
di u Renu
dritta/manca affluenti lunghezza in km purtata in m³/s sizzioni di u Renu
D Ill (Austria) 72 66 Alpenrhein
D Bregenzer Ach 80 46 Obersee
D Argen 78 20 Obersee
D Schussen 62 12 Obersee
S Thur 130 47 Hochrhein
D Wutach (fiumu) 90 16 Hochrhein
S Aar 291 560 Hochrhein
164,4 S Birs 73 15 Hochrhein
S Elz 90 22 Oberrhein
289,1 S Kinzig 90 28 Oberrhein
311,3 S Ill (Francia) 208 54 Oberrhein
334,3 S Moder 93 17 Oberrhein
344,0 S Sauer 70 4 Oberrhein
344,5 D Murg 79 18 Oberrhein
370 D Pfinz 60 2 Oberrhein
400,2 S Speyerbach 60 3 Oberrhein
428,2 D Neckar 384 145 Oberrhein
496,6 D Menu 524 225 Oberrhein
512 S Selz 63 0,77 Oberrhein
529,1 S Nahe 116 30 Oberrhein
585,7 D Lahn 242 52 Mittelrhein
592,3 S Mosella 544 325 Mittelrhein
610,2 D Wied 102 12 Mittelrhein
639 S Ahr 89 9 Mittelrhein
659,3 D Sieg 155 53 Niederrhein
703,3 D Wupper 113 17 Niederrhein
735,6 S Erft 103 16 Niederrhein
780,1 D Ruhr 221 80 Niederrhein
797,7 D Emscher 84 16 Niederrhein
814,4 D Lippe 255 45 Niederrhein
S Mosa (da u 1904) 920 357 Delta (Waal)
1013 S Oude Maas Delta (Nieuwe Maas)
D Oude IJssel 80 9 Delta (IJssel)
D Berkel 115 9 Delta (IJssel)
D Schipbeek 86 4 Delta (IJssel)

Ponti farruviari[mudificà | edità a fonte]

Ponti farruviari annantu à u Renu (incù i stazioni più prossimi à a riva sinistra è dritta):

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]

Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.