Mela granata
|
|||||
|---|---|---|---|---|---|
| Punica_granatum | |||||
| Classificazioni scentifica | |||||
| Regnu | Plantae | ||||
| Divisioni | Magnoliophyta | ||||
| Classa | Magnoliopsida | ||||
| Ordini | Myrtales | ||||
| Famiglia | Pinaceae | ||||
| Genaru | Punica | ||||
| Nomu binuminali | |||||
| Punica_granatum Linnaeus, 1753 |
|||||
A mela granata (Punica granatum) hè un arburi fruttevuli chì faci parti di a famiglia di i Lythraceae. Hè cultivata dapoi i tempi antichi pa i so frutti è i so beddi fiori. Hè un picculu arburi chì hè altu sin'à 6 metri. Pò campà insin'à dui centu anni. Hè un arburi chì perdi i casci, ma pò accada ch'eddu i tinissi, in certi rigioni. I foglii sò lungarini è opposti, longhi da 3 à 7 cm è larghi da 1 à 2 cm. A mela granata fiurisci da maghju à aostu. I fiori sò rossi rossi è t'ani un diamitru di 3 cm. A mela granata suporta bè u fretu (sin'à -15 °C) ma si piaci di più in i loca caldi.
A mela granata hè urighjinaria di l'Asia uccidentali. Hè cultivata avali in tutti i cuntinenti è in particulari in China, in u Meziornu di i Stati Uniti d'America, in Arghjintina.
S'usani i fiori freschi di a mela granata in infusioni par luttà contr'à l'affannu.
In Corsica [mudificà]
A mela granata hè cultivata in Corsica.
Citazioni [mudificà]
Accadi chì a mela granata fussi mintuvata in a litteratura corsa. Par esempiu:
- in a puisia L'ortu di ziu di Marcu Ceccarelli:
- Tutti l’anni à a branata,
- Ci era un nidu di pincionu,
- Annant’à a mela granata,
- Ziffa à l’orlu di u strittonu,
- In a baracocca vicina,
- Un antru di cardalina
Da veda dinò [mudificà]
- a mela
- a mela cutona