Islamu

À prupositu di Wikipedia

L'Islamu hè una religione monoteista fundata da Magumetu in Arabia ind'u seculu 7.


In 2009, u Pew Research Center stima chi a populiazone musulmana sana cuntava 1,57 milliardi fideli.[1] Quessa ne face a secunda religione di lu mondu, dopu lu cristianisimu. D'un puntu di vistu cronologicu, hè a terza religione abrahamica dopu u ghjudaisimu è u cristianisimu.

L'islamu si basa nantu e scritture di un libru sacru : u Curanu, chi cuntene una revelazione divina trasmetta da u sò prufettu Magumetu. Oltre u Curanu, assai musulmani seguitenu i precetti di i hadith (raconti di l'atti di u Prufettu) è di a sharia (a leghje religiosa).

L'islamu si cumparte in parechji currenti, frà elli :

A fede musulmana[mudificà | edità a fonte]

Allah[mudificà | edità a fonte]

Allah è u nome datu da i Musulamni à Diu.


L'anghjuli[mudificà | edità a fonte]

U Curanu afferma l'esistanza d'anghjuli. Sò i messageri d'Allah è sò identificati tra nomi divini, massimamente i 99 Nomi di Allah. L'anghjulu Gabriele ghjuca un rollu assai impurtanta in Islamu. L'anghjuli eseguiscenu l'ordini d'Allah, o li trasmittenu à l'umani.

E Scritture[mudificà | edità a fonte]

Seguente a doctrina musulmana, ci sò 144 scritture revelate. Tra elle, e più famose sò u Curanu (qour'ân), rivilatu à Magumetu, a Torah (tawrât), rivilata à Mosè, e Psalme (zaboûr), rivilate à u rè David, è u u Vangelu (injîl) rivilatu à Gesù Cristu. Seguente i musulmani, u Curanu hè l'ultimu libru rivilatu, postu chi Magumetu hè per elli l'ultimu prufetu. U Curanu saria ancu u solu testu dimuratu intattu, è quellu di l'astri libri rivilati sarianu stati falsificati nantu Terra è priservati ind'u firmamentu.

U Curanu[mudificà | edità a fonte]

Cliccate qui pè vedè l'articulu cumplettu nant'u Curanu

U Curanu (القرآن al qourān, « lettura ») hè u libru u più sacru di a fede musulmana. Hè cunsideratu cume a parolla di Diu, trasmetta à Magumetu, chi l'averia dittata à i sò compagni alliteratu, cume Zaid ibn Thabit.

I prufetti nanzu Magumetu[mudificà | edità a fonte]

Magumetu[mudificà | edità a fonte]

Cliccate qui pè leghjè l'articulu cumpiettu nantu Magumetu

Magumetu (Mahomet in francese, محمد in arabu) era un capimachja religiosu, politicu è militare arabu, è sopra tuttu, fù lu fundatore di l'Islamu è di a cummunità musulmana (ummà). Hè cunsideratu cume l'ultimu prufetu di lu monoteisimu da i musulmani, ma ùn hè riconosciutu che da 'ssa cummunità cumu prufettu, chi ùn lu cunsideranu cume lu fundatore d'una nova religione, ma cume l'ultimu di una ceppa di prufetti monoteisti. A sò missione era : restaurà a fede originale d'Adam, Abraham è l'astri prufetti, perchè 'ssa fede avìa stata curruptita da l'omu à lu filu di lu tempu.[2]

L'al-dilà[mudificà | edità a fonte]

Credenza in u "Ghjornu di a Resurezione" (yawm al-Qiyāmah, ancu cunnisciutu cumu yawm ad-dīn, o "Ghjornu di Ghjudiziu", è cumu as-sā`a, l'"ultima ora") hè cruciale pè i musulmani. Credenu chi u tempu di Qiyāmah hè cunnisciutu da Diu ma micca da l'Omu. E prove precendendu u Qiyāmah sò descritti in u Curanu è in i hadith. U Curanu sottulinea l'importanza di a resurezione di u corpu, cio chi hè una ruttura cù e credenze pre-musulmane in Arabia.

U Curanu face a lista di i peccati chi pudemu cundannà qualunu à l'infernu : miscredenza, usura, disonestà, ecc... Musulmani vedenu u paradisu (jannah) cume un locu alegre. Ci sò passagii di u Curanu chi facenu una descrizzione di i piaceri da vene. A tradizione mistica in l'Islamu piazzanu 'ssa alegria ind'un cuntestu di cunscienza estatica di Diu.

A predestinazione[mudificà | edità a fonte]

Astre credenze[mudificà | edità a fonte]

I cinque pillari[mudificà | edità a fonte]

Origine[mudificà | edità a fonte]

Storia[mudificà | edità a fonte]

L'islamu oghje[mudificà | edità a fonte]

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

Oghje, in Corsica, ci sarianu circ'à 24 000 musulmani [3]. A maiò partita di elli sò vinuti durante l'ultime trè o quatru decennie, è provenenu di l'immigrazione (di manera diretta, o essendu natu in Corsica da genitori immigrati).

Ci sò parechje moschee, cume a muschea Muhammed-V in Bastia.

L'integrazione di i musulamni in Corsica hè un sugettu polemicu, cume in l'astri paesi auropei. I media parlanu à bastanza spessu di 'ssi prublemi. A Corsica cunosce ancu prublemi di racisimu (tags "Arabi Fora", ecc...), cundanati da a maió partita di l'attori publichi.

I musulmani corsi si pientanu ancu di qualchi prublemi cuncretti. Un esempiu hè chi lu cemetariu di Bastia ùn offre servizii ne spaziu à i musulmani.[4]

Organisazione[mudificà | edità a fonte]

E variante[mudificà | edità a fonte]

I loci santi[mudificà | edità a fonte]

A Mecca, in Arabia Saudita, hè induve si trova a Kaaba. Hè un gran'locu di piligrinagiu.

Medina, dunde fugò u prufettu Mohammed.

Gerusaleme (Al-Qods).

Rilazione cù l'astre religione[mudificà | edità a fonte]

Rifiramenti[mudificà | edità a fonte]

  1. http://pewforum.org/docs/?DocID=451
  2. Articulu Muhammad, Encyclopaedia of Islam
  3. Articulu in francese : 24000 musulmans pratiquent le Ramadan en Corse
  4. articulu di Le Monde a prupositu di l'Islamu in Corsica : http://www.mafhoum.com/press6/165S68.htm

Ligami[mudificà | edità a fonte]