Diu

À prupositu di Wikipedia
Riprisentazione di Diu da Michelangelo Buonarroti

Per i credenti, Diu hè a persona creatrice è vardiana di u mondu. Diu hè supranaturale, immurtale, è di più trascendente o immanente à l'omu. Vede ancu à Patre, Figliu è Spiritu Santu.

Diu hè aspessu cunsideratu cume u creatore di u mondu. Teologii anu datu assai attributi à e cuncezzione di Diu. A più cumuna hè quella di l'onniscienza, di l'onniputenzia, l'onnipresenzia è l'onnibenevulenza (a buntà perfetta), a simplicità divina, è l'esistenza necessaria. Diu, à volte, hè statu descrittu cume incorpurale, è a surgente di ogni obligazione morala. Quessi atributi sò tutti più o menu ammissi da u ghjudaisimu, u cristianisimu è l'islamu.

Diu porta parechji nomi, cume Yawheh (יהוה) o Elohim (אלהים) in ebreu, o Allah (الله) in arabu.

I filosofi chì credenu in l'esistenza di Diu sò chjamati i teisti, cume Descartes o Santu Augustinu. Astri sò ateisti, cume Jean Paul Sartre. Baruch Spinoza hè un esempiu di filosofu chì cridia in un Diu immanente (è micca trascendente).

Credenza in Diu in Auropa[mudificà | edità a fonte]

In 2000, 53% di a populazione di u mondu s'identificava cù una di e trè maiò religione monoteiste (33% essendu cristianu, 20% musulamnu è menu di 1% ebreu) [1].

Stu graficu mostra a repartizione di a credenza in Diu trà Auropa, cù i percentuale di quelli chì anu dettu ch'elli credenu in Diu in 2005 :

Detti, pruverbi, parole è citazione[mudificà | edità a fonte]

Diu hè mintuvatu à spessu in a litteratura è a cultura corsa. Par asempiu, in i pruverbii:

  • Ùn trema una foglia chì Diu nùn voglia.
  • Aghji fedi è Diu pruvvedi.
  • Aiuta ti, Diu t'aiuta.
  • Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju.
  • Hè megliu ricumandà si à Diu chè à i so santi.[2]
  • Ind' eddu ùn ci n'hè, Diu purveddi.
  • L'anima à Diu, è a ropa à chì si devi.
  • L'anima à Diu, u corpu à a terra.
  • L'omu pruponi è Diu disponi.
  • Poni in terra è spera in Diu.
  • In una ora, Diu lavora.
  • Quandu u frate s'annega, hè vulintà di Diu.
  • Chì Diu cerca, Diu trova.
  • Chì ghjetta petra à Diu, in capu li ritorna.
  • Core alegru, Diu l'aiuta.
  • Diu ti franchi di u focu, di l'acqua è di i falsi tistimonii.
  • Diu ti guardi da chì ùn hà russore.
  • Diu hà fattu eppo farà.

o in a ghjastema:

  • Ch'idda ti falghi a man'di Diu.[3]

Rifarenzi[mudificà | edità a fonte]

  1. National Geographic Family Reference Atlas of the World, pagina 49
  2. Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco
  3. Milleliri, Paulu (2010) Chì tù sia..., Albiana.