Ferdinando Magellanu

À prupositu di Wikipedia
Ritrattu di Ferdinando Magellanu

Ferdinando Magellanu(purtughesu: Fernão de Magalhães; spagnolu: Fernando de Magallanes; Sabrosa, 17 uttrovi 1480 - Mactan, 27 d'aprile 1521) hè statu un espluratori è navigatori purtughesu. Intrapresi a prima circunnavigazioni di u globu à u sirviziu di a curona spagnola. Fù u prima à parta da l'Auropa versu Punenti direttu in Asia è u prima auropeu à navigà in l'Uceanu Pacificu. A storia di u so viaghju hè parvinuta par via di a tistimunianza di un so omu d'armi, u vicintinu Antonio Pigafetta, chì cunsacrò u restu di a so vita à mantena viva a mimoria di Magellanu è di a so impresa.

Biugrafia[mudificà | edità a fonte]

Cartugrafia di a circunnavigazioni

A ghjuvantù[mudificà | edità a fonte]

Ferdinando Magellanu nascì in una famiglia aristucratica impuvarita di Sabrosa in a pruvincia di u Trás-os-Montes, in u Portugallu sittintriunali. U so babbu, Pedro Rui de Magalhães, spusatu incù Alda des Mesquita, era u merri di u paesi. Magellanu avia un frateddu, Diego de Sousa, è una suredda, Isabel.

À l'ità di deci anni Magellanu persi i so parenti. Dui anni dopu, suvitendu u frateddu, divintò pagiu à a corti di u rè Ghjuvanni II à Lisbona. Quì guditi di a ghjinirosa educazioni risirvata à i ghjovani nobili di l'ebbica. In u 1505, à 25 anni, fù spiditu in India, induva sirvì sottu u vicirè Francisco de Almeida. Prestu si miritò una minzioni par avè svintatu un ammutinamentu è salvatu viti umani. Da u 1506 participò à una spidizioni diretta à l'Isuli di i Spezii. In u corsu di sta spidizioni si vadagnò a prumuzioni à capitanu (1510), ma pocu dopu persi dighjà u brivettu di capitanu par essa si alluntanatu incù a so navi da a fluttiglia par circà novi terri più à livanti. Sottu à u cummandu di Alfonso de Albuquerque participò à a cunquista di u strategicu portu di Malacca in l'oghjinca Malesia.

Turratu in patria, participò in u 1513 à una spidizioni in u Maroccu, induva combattì in a battaglia di Azamor, ripurtendu a lisioni di un vinochju. Fù successivamenti accusatu di avè intrattinutu cummerci incù i musulmani: par via di quissa u 15 maghju 1514 purtò à u so licinziamentu incù disunori da u sirviziu par a curona purtughesa.

A spidizioni[mudificà | edità a fonte]

A Victoria annantu à una carta d'Ortelius di a fini di u XVIu seculu.

In u stessu periodu Magellanu intrì in pussessu di una carta giugrafica chì iputizava un passaghju versu l'Uceanu Pacificu pocu più à sudu di u Rio de a Plata. Si cunvinsi di pudè in stu modu truvà una via par l'Asia più brevi di quidda intornu à l'Africa. Quista avaristi parmissu di scopra un passaghju à sudu-punenti di culligamentu di l'Atlanticu incù u Pacificu. Tali passaghju, ritinutu giugraficamenti prubabili ma di u quali nissunu avia nutizia tuttu à fattu sicura, aiani imaginatu da tempu i cartografi.

In rialità, u scopu strategicu di a spidizioni saristi statu quiddu di circà una nova via marittima par l'Isuli di i Spezii, in l'arcipelagu Indunisianu di i Molucchi, evitendu l'avvinta di l'Africa, di a quali i porti uccidintali è miridiunali erani tutti in mani à u Portugallu. S'è pussibuli, si saristi divutu ancu pruvà ch'è i Molucchi si truvavani effittivamenti à punenti di l'antimiridianu di a linia di dimarcazioni chì, sicondu i trattati, dividia i zoni di influenza è pussessu culuniali trà spagnoli è Portughesi. Naturalamenti, micca menu impurtanti saristi stata l'evintuali scuparta di novi terri da aghjustà à u dighjà immensu imperu di u rè di Spagna.

Cunvintu Carlo V à financià l'impresa, a spidizioni di cinqui navi salpò u 20 sittembri 1519 da San Lucar de Barrameda (u 10 aostu da u portu di Siviglia). U 28 nuvembri 1520, firmatu incù trè soli navi (una era naufragata, l'altra avia disirtatu), attravirsò u strettu chì da eddu presi u nomu, è par a prima volta si inultrò in un grandi uceanu scunnisciutu à l'uccidintali, chì par tutti i trè mesa di navigazioni in dirizzioni nordu-punenti firmeti tranquillu, à u puntu ch'è li fù attribuitu u nomu di Pacificu. Di marzu 1521 righjunsi l'Isuli Marianni è dopu i Filippini, chjamati Isuli di San Lazzaro, induva truvò a morti par mani di l' indigeni.

Sicondu u racontu di Pigafetta, in i Filippini, Magellanu era risciutu à cunverta u rè di l'isula di Cebu, Rajah Humabon è molti di i so sudditi à u Cristianesimu. Quandu Cebu si sottumissi à a curona spagnola, scuppiò una rivolta annantu à a vicina isula di Mactan. Magellanu dicisi di usà a forza par cunquistà Mactan à a Spagna è à u Cristianesimu. Quandu sbarcò a matina di u 27 aprili 1521 à Mactan, fù uccisu da l'abitanti di l'isula.

U viaghju si cunchjusi u 6 sittembri 1522, quandu u Victoria, sola navi sopravviventi, riintrò à u portu di partenza dopu avè cumplittatu a prima circunnavigazioni di u globu in 2 anni, 11 mesa è 17 ghjorni. à bordu di a piccula navi (85 tunniddati), chì imbarcava acqua è avia una vilatura di furtuna, ci erani sultantu 18 omini di i 234 partiti, trà marinari è suldati. Trà i sopravviventi ci erani dui taliani, Antonio Lombardo, dittu Pigafetta, quiddu chì scrivarà a storia di a spidizioni, è Martino de Judicibus.

A prima circunnavigazioni di a Terra[mudificà | edità a fonte]

A copia di a Nao Victoria in u Museu Nao Victoria à Punta Arenas, Cili

A circunnavigazioni ùn era micca statu u fini di Magellanu, chì avia solu vulsutu truvà u passaghju à Punenti versu l'Isuli di i Spezii è l'Indii. Stu scopu u vedi rializatu in vita.

Solu Juan Sebastián Elcano, incù Antonio Pigafetta, ricunniscì a vera impurtanza di u viaghju intornu à a terra. À eddu è à i so 17 omini sopravviventi spetta l'onori di avè scumpiitu u prima viaghju cuntinuu intornu à a Terra. Quista vali ancu par i 13 omini chì firmetini prighjuneri di i Portughesi à Capu Verdi, chì si trova più à l'Uccidenti rispettu à a Spagna.

Ma ancu Magellanu stessu in a so vita avia circunnavigatu a terra cumplittamenti: da u 1505 à u 1511 era dighjà statu in Urienti, induva avia visitatu ancu i Molucchi. Ancu s'è ùn ci saristi micca turratu, in u 1521 era ghjuntu à i Filippini avendu dunqua ghjà tagliatu u miridianu di i Molucchi.

Eppuri, a prima parsona à avè attravirsatu tutti i miridiani pudaria essa statu u schiavu è interpreti Enrique, prubabilamenti di urighjina filippina. Acquistatu in u 1511 da Magellanu à Sumatra, avia accumpagnatu quiddu in tutti i so viaghji successivi. À a morti di l'ammiragliu à Mactan, Enrique fughjì à casa aiutatu da u rè di Cebu; cusì almenu narra Antonio Pigafetta. Ma Enrique pudaria ancu essa statu di urighjina malesa: in stu casu forsi ùn hà mai scumpiitu a circunnavigazioni. Magellanu murì in un scontru incù l'indigeni di Cebu Mactan.

Effetti geu-pulitichi è filusofichi di u viaghju[mudificà | edità a fonte]

U viaghju di Magellanu dimustrò difinitivamenti quattru cosi: ch'è a Terra hè una sfera; ch'è a circumfarenza di a pianeta hè molta più maiori di quantu ani mai cridutu tutti i giugrafi; ch'è l'America pò essa circunnavigata com'è u cuntinenti africanu; ch'è si perdini 24 ori s'eddu si suvita u camminu di u soli da l'uccidenti à l'urienti. Quist'ultima ussirvazioni furnì i basi à novi spiculazioni di intaressu fisicu è matafisicu annantu à a natura di u tempu è di l'eternità.[1]

Da un puntu di vista matiriali, dati i longhi distanzi parcorsi (a Victoria avia cupartu 69.000 km in trè anni par vultà in iSpagna), u viaghju di Magellanu ùn poti micca ripprisentà una valida altirnativa à a cusidditta Strada di i Spezii cuntrullata da i Portughesi. Spagna è Portugallu rivindiconi tremindù u pussessu di i Molucchi in basa à u Trattatu di Tordesillas è solu in u 1529 a cuntruversia poti essa risolta incù u Trattatu di Saragozza, incù u quali a Spagna diviti rinuncià à i probbii pratesi annantu à a zona. Eppuri, sempri in u XVIu seculu i spagnoli erani in gradu di cunquistà Guam è i Filippini, chì sariani firmati in so mani finu à u 1898.

Magellanu in i scenzi[mudificà | edità a fonte]

  • U Strettu di Magellanu fù chjamatu cusì in onori di u so scupridori auropeu.
  • I Nivuli di Magellanu, dui galassii nannari visibuli da l'emisferu australi, pigliani u nomu da l'espluratori purtughesu chì i nutò duranti a so spidizioni versu uccidenti.
  • U pinguinu di Magellanu fù ussirvatu da a spidizioni à u largu di i costi arghjintini è discrittu accuratamenti da Pigafetta.
  • Altri noma sempri in usu sò stati introdutti da Magellanu stessu: Patagunia significheghja terra di i peda grossi à causa di l'indigeni insulitamenti alti ch'eddu ci avia scuntratu; à u largu di a Terra di u Focu avia scupartu parechji fochi annantu à a costa.

Magellanu in i media è in u sport[mudificà | edità a fonte]

  • In u manga One Piece hè prisenti un parsunaghju di nomu Magellan.
  • U magellan hè un trick chì fù imprudatu in u calciu freestyle par indicà un muvimentu di u pedi chì simuleghja a circunnavigazioni ch'eddu hà scumpiitu Magellanu, è in stu casu u pedi oltripassa tutalamenti u ballò è torra à daretu à u puntu iniziali mentri u ballò hè sempri in aria.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Edouard Roditi: Magellanu di u Pacificu, pag. 5, editori Mursia 1977

Bibliografia[mudificà | edità a fonte]

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]

Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.