24 d'aprile

À prupositu di Wikipedia
Aprile
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30

U 24 d'aprile hè u 114u ghjornu di l'annu (u 115u sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 251 ghjorni à a fine di l'annu.

Avenimenti[mudificà | edità a fonte]

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

Nascite[mudificà | edità a fonte]

Morti[mudificà | edità a fonte]

Celebrazioni[mudificà | edità a fonte]

Santi[mudificà | edità a fonte]

Santu Fidelu.

Fidelu hè natu in Alemagna, in Sigmaringhen, in u 1573.

Dopu à avè finitu i so studii di Dirittu, fece trè anni u stitutore di trè principi. Cun elli, fece u giru di l'Europa per visità chjese è musei. Dopu, si stabilì avucatu in a cità alsassiana di Colmar, ma ci era tanti furdani trà l'avucati di issa cità chì li caccionu a voglia di fà issu mistieru.

A' 35 anni, si fece frate cappuccinu. Disse: "Vogliu vultà nudu, cum'è quandu surtii da u corpu di mamma". E', oramai, campò in a puvertà è a penitenza. Si chjamava Marcu Reii, hè diventatu frate Fidelu. Era un predicadore tremendu è girava l'Alemagna suttana, a Sguizzera è l'Austria.

Era l'epica di e guerre di religione trà i Catolichi è i Prutestanti.

I Prutestanti eranu miraculi in u cantone sguizzeru di i Grisoni. Quandu i superiori u ci mandonu, disse à i cunfratelli: "Un' ci videremu più. Mureraghju pè a nostra fede". Per istrada, signava e so lettere: "Patre Fidelu, prestu manghjatu da i vermi".

Qualchì settimana dopu, predicava in u paese di Seevis, quand'ella ghjunse una armata di Grisoni prutestanti. Patre Fidelu, finì a so predica, escì di chjesa è ebbe u capu sbaffatu da una sciabulata. Era u 24 aprile 1622.

Etimolugia: da u lat. "fidelis" (sinceru). In Francia, u nome "Fidèle" era più pè i cani chè pè e persone, ma hè abbastanza cumunu in Italia, in Spagna è in l'America duv'ellu hè quellu di u capuguvernu Fidel Castro.

Casate: Fideli.

Nomi: Fidel, Fidela, Fidèle, Fidelia, Fidelin, Fideliu, Fidelius, Fidelu.[1]

Ligami esterni[mudificà | edità a fonte]