21 d'aprile

À prupositu di Wikipedia
Aprile
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30

U 21 d'aprile hè u 111u ghjornu di l'annu (u 112u sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 254 ghjorni à a fine di l'annu.

Avenimenti[mudificà | edità a fonte]

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

Nascite[mudificà | edità a fonte]

- 1958: Vlado Goreski, pittore di Macedonia.
- 1988: Pedro Mosquera Parada, ghjucadore di ballò spagnolu.

Morti[mudificà | edità a fonte]

Celebrazioni[mudificà | edità a fonte]

Santi[mudificà | edità a fonte]

Santu Anselmu.

Anselmu hè natu versu l'annu 1033 in a cità piemontese d'Aoste. Era un giovanu piacente, gentile, alegru, stimatu da l'omi, curtighjatu da e donne, ma ùn si sentia cù u babbu, un signoru duru è azezu.

Hà 20 anni quandu a mamma more. Tandu, parte da u castellu paternu nantu à un sumere, accumpagnatu da un servu, è giranduleghja sei anni, studiendu è dendusi bel tempu.

Hà 26 anni quand'ellu ghjunghje in Normandia, à l'abbazia di Beccus Herlevini, oghje Le Bec-Hellouin, dipartimentu di l'Eure. Ci hè statu 34 anni, prima cum'è elevu, dopu cum'è prufessore è abbate. Fece di Beccus un centru culturale assai impurtante.

Anselmu era tantu rinumatu chì Guglielmu u Cunquistadore, in puntu di morte (1087), u chjamò per ch'ellu u cunfessi; chì u papa Gregoriu Settimu (1073-1085) u fece vene in Roma per pudè - cum'ellu dicia - rispirà l'odore di e so virtù; chì u papa Urbanu Secondu (1088-1099) volse gode una stonda a so prisenza.

A' l'età di 60 anni, Anselmu hè statu fattu vescu di Canterbury è primatu d'Inghilterra. Era l'epica di a guerra di l'investiture, è Anselmu, chì avia più virtù è sapienza chè diplumazia è energia, debbe sbribbà è andassine in Roma duv'ellu stete duie volte trè anni.

A so disgrazia fù di vulè luttà contru à l'omossessualità, è ebbe à scumpete cù Gugliemu u Rossu, figliolu di Guglielmu u Cunquistadore, chì ghjera di a cunfraterna.

Anselmu hè mortu in Canterbury u 21 aprile 1109. Avia 76 anni. Ci sò chì u cunsidereghjanu cum'è u più grande filosofu è teolugu di u so seculu.

Etimolugia: da u germanicu "Ans", nome di dii, è "helm" (prutezzione, elmu).

Casate: Anselmi.

Nomi: Anse, Anseaume, Ansel, Anselma, Anselme, Anselmu, Anserme, Anzo, Enselin.[1]

Ligami esterni[mudificà | edità a fonte]