10 d'aprile

À prupositu di Wikipedia
Aprile
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30

U 10 d'aprile hè u 100esimu ghjornu di l'annu (u 101u sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 265 ghjorni à a fine di l'annu.

Avenimenti[mudificà | edità a fonte]

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

Nascite[mudificà | edità a fonte]

- Steven Seagal.
- 2000: Percy Liza Espinoza, ghjucadore di pallò peruvianu.

Morti[mudificà | edità a fonte]

- 1841: Henry Sanfourche, militare.

Celebrazioni[mudificà | edità a fonte]

Santi[mudificà | edità a fonte]

Santu Micaellu .Santu Fulbertu.

Micaellu, dettu di "i Sanctis", era un cunfessore mortu in u 1625.

U nome Micaellu hè u listessu chè quellu di l'Arcanghjulu chì hà vintu à Satanassu: Michele.

Etimolugia casate è nomi: V. Michele (29 sittembre).

Fulbertu era un sapientone natu versu l'annu 960. In più di a teolugia, cunnuscia a fisica, l'astronumia, a medicina, a musica è a filosufia d'Aristote intrudutta in Europa da l'Arabi di Spagna. Di Fulbertu, dicianu ch'ellu era a rincarnazione di Socratu è di Platone.

Avia studiatu in Remi, l'attuale cità di Reims, cù Gerbertu. Quandu, l'annu 999, Gerbertu fù fattu papa (Silivestru Secondu), Fulbertu si ne andò in Roma cun ellu. Quattru anni è trenttottu ghjorni dopu, u papa morse è Fulbertu vultò in i so lochi. L'annu 1007 era elettu vescu di Chartres.

Era l'amicu è u cunsiglieru di Luigi Primu, dettu u Piu, figliolu di Ugu Capet, u fundadore di a monarchia francese. Tramindui eranu stati l'elevi di Gerbertu, in Remi.

Fulbertu fece di Chartres u primu centru culturale di a Gallia è decise a custruzzione di a famosa cattedrale dopu chì a prima fussi brusgiata in u 1021.

Hè mortu u 10 aprile 1029.

Etimolugia: da u germanicu "folc" (populu) è "bert" (spampillante).

Nomi: Fulbert, Fulberta, Fulberte, Fulbertu, Volbert, Volberte [1]

Ligami esterni[mudificà | edità a fonte]