10 d'aostu

À prupositu di Wikipedia
Aostu
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31
Meteores (2015)

U 10 d'aostu hè u 222esimu ghjornu (u 223esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. U 10 aostu hè dinò u ghjornu di a San Larenzu.

Hè mintuvatu in u pruverbiu:

  • I calori di San Larenzu.


Evenimenti[mudificà | edità a fonte]

Nascite[mudificà | edità a fonte]

Morte[mudificà | edità a fonte]

Celebrazione[mudificà | edità a fonte]

Feste[mudificà | edità a fonte]

  • u 10 aostu hè u ghjornu di a festa di Campu

è dinò di u paesi di I Peri ind'a Gravona. Ci si trova una cunfraternita didicata à San Larenzu (Sà Darenti, prununcia lucali).

I Santi[mudificà | edità a fonte]

Santu Lurenzu.

Lurenzu hè statu scapatu in Roma u 10 agostu di l'annu 258. Trè ghjorni nanzu, l'imperatore Valerianu avia fattu scapà u papa Sistu Secondu è sei diacuni per via ch'elli facianu ceremonie secrete in un cimiteriu. Ci era un settesimu diacunu chì si chjamava Lurenzu è ghjera tesurieru di issu gruppu di Cristiani. Li dettenu quattru ghjorni per ch'ellu porti u tesoru di a so chjesa.

Vultò u quartu ghjornu cù unipochi di stroppii: "Eccu e nostre ricchezze. Dite à l'imperatore ch'ellu ne abbia cura, chì ùn seremu più quì per aiutalli".

A legenda dice chì Lurenzu era statu cundannatu à esse arrustitu vivu. U messenu nantu à una grande brasgera. E' ellu, una stonda dopu, averebbi dettu: "Vultatemi, chì, da un latu, sò abbastanza cottu".

Lurenzu fù, un tempu, u martiru u più celebre di a cristianità. A' u seculu quartu u celebravanu quant'è Petru è Paulu. Elli trè eranu i santi patroni di Roma, duv'ellu ci era, à u Medievu, 34 chjese in l'onore di Lurenzu.

Etimolugia: da u lat. "laurus" (lauru, legnudoru); o da "Laurentum", antica cità vicinu à Roma.

Casate: Lorenzi, Lorenzetti, Lorenzini, Lorenzoni, Renzi.

Nomi: Labhras, Labhruinn, Larrance, Lars, Lary, Laura, Laure, Laureano, Lauréat, Laureen, Laurel, Laurena, Laurence, Laurene, Laurens, Laurent, Laurentin, Laurentine, Laurenz, Laurenza, Laurenzu, Lauretta, Laurette, Lauriane, Laurianne, Lauridas, Laurie, Laurina, Lauritz, Laury, Lavr, Lavra, Lavrenti, Lavria, Lawrance, Lawrence, Lawry, Lawry, Lencho, Lewerentz, Löhr, Löns, Lora, Lorans, Loren, Lorentz, Lorenza, Lorenzo, Loretta, Lori, Lorin, Lorinda, Loritta, Lorna, Lorrie, Lortz, Lourens, Louwine, Louwra, Lurenza, Lurenzu, Oretta, Renske, Renzo, Rienzo, Zenzo.

Paesi è cità: Albe, Cuneo, Ancona, Chiavenna, Viterbo, Lugano, Norimberga. In Corsica: Ampriani, Belvedere, Bilia, Campu, Lama, Murzu, i Peri, u Petrosu, a Sarra di Fiumorbu, Tralonca, San Lurenzu di Vallerustie.

Pruverbii: San Lurenzu gran calura, Sant'Antone gran friddura, l'una è l'altra pocu dura.

Vucabulariu: E stelle cadente (in francese, "les étoiles filantes") sò dette in Corsica: e lagrime di San Lauru o di San Lurenzu.[1]

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

Ligami[mudificà | edità a fonte]


I mesi di l'annu
Ghjennaghju - Ferraghju - Marzu - Aprile - Maghju - Ghjugnu - Lugliu - Aostu - Settembre - Uttobre - Nuvembre - Dicembre