Sahara

À prupositu di Wikipedia
Futugrafia satellitari in a quali hè bedda visibuli a fascia disertica senza vegetazioni

U disertu di u Sahara (da a parola araba الصحراء, sahrāʾ, "disertu") hè u più vastu disertu caldu di a Terra, incù una superficia di 9 000 000 km². Attravirsatu da u Tropicu di u Cancaru (23° 27′ latitudina nordu), si trova in l'Africa sittintriunali, trà 16° di longitudina punenti è 35° longitudina livanti.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Duni in Libia

Si stendi da l'Uceanu Atlanticu à u Mari Rossu par una lunghezza di circa 5000 km, incù l'unica intarruzioni di a Vaddi di u Nilu, è par una larghezza 1 500 - 2 000 km da u Mari Tarraniu finu à i rigioni cintrali di l'Africa, induva u passaghju da disertu à savana hè à volti assà incertu è stabilitu da fattori di ordini climaticu. U Sahara ùn hà micca un aspettu uniformu, s'idantificheghjani difatti parechji tipi di paisaghju: l' hammada, disertu di roccia nuda, liscia, incisa è lavurata da i venti chì forma acuti è taglianti sgherzi; u serir, furmatu da unu stratu di ciottuli è ghjala; l'erg, chjamatu ancu idean, in u Sahara cintrali, furmatu da i carattaristichi duni di rena. In u Sahara mancani tutalamenti corsi d'acqua è dunqua l'idrugrafia hè ripprisintata da una reta di vaddi dissiccati è di fiuma fossili (arabu widyān, pl. di wādī, "fiumu" o "lettu di u fiumu") uriintati versu u Niger, u Ciad, è u Nilu, in i quali scorri l'acqua solu in casu di piuviti eccizziunalamenti abbundanti. Ricchissima hè inveci a circulazioni suttarrania alimintata da numarosi faldi posti à parechji prufundità chì dani urighjina à a grandi maiuranza di l'oasi.

Clima[mudificà | edità a fonte]

A carattaristica fundamintali di u Sahara hè a forti sicchina: i pricipitazioni sò beddu à u di sottu di i 100 mm annui. Elevatissima hè l'evapurazioni, furtissimu u riscaldamentu diurnu è intensa l'irradiazioni nutturna chì pruvucheghjani ampii escursioni termichi (finu à 25 °C - 30 °C). I tampiraturi diurni righjunghjini punti moltu alti, in a staghjoni estiva cumpresi trà i 45 °C è i 50 °C di media (in i zoni più interni si stima ch'è sti valori possini essa suparati, bench'è ùn ci fussini micca stazioni meteurulogichi chì pudissini cunfirmà lu incù cirtezza), mentri i piuviti, soprattuttu in parechji rigioni, mancani in tuttu. Una particularità di u clima di u Sahara sò i venti disertichi, chì pigliani varii noma: par asempiu simùn, harmattan, khamsin, ghibli.

Nevi è cutrura[mudificà | edità a fonte]

U 18 frivaghju di u 1979 duranti una mezora u Sahara vedi a nevi. U 17 è u 18 ghjinnaghju 2012 u Sahara hà vistu dinò a nevi, in Algeria (zona di Mecheria), sippuri incù accumuli schersi (6 mm à altitudini supiriori à 1000 m). I cutruri sò pussibuli d'inguernu, à causa di i furtissimi escursioni termichi trà notti è ghjornu.

I polvari sahariani[mudificà | edità a fonte]

Duni in muvimentu in u Tadrart Acacus

U trasfirimentu di matiriali diserticu versu l'Auropa hè unu di i finomini più carattaristichi di u Sahara, è pruduci effetti faciulamenti custatevuli, com'è par asempiu a prisenza di rena in un ventu di sciroccu oppuri i piuviti "rossi" o infini l'apportu di elementi com'è u farru è u fosfuru chì inducini a crescita di alghi marini, è ancu in gradu di arricà altirazioni in l'ambienti.

Dighjà in l'antichità Aristoteli ussirvò a prisenza, in u ventu di u Sudu, di grandi quantità di terra (Meteorologia, 358a, 28 ss.), mentri in ebbica muderna u prima casu beddu ducumintatu fù a cusidditta "piova di sangui", accaduta in u 1901 è chì cuinvolsi ancu u tarritoriu di l'Alimagna sittintriunali. L'Auropa sana hè intarissata da u finominu, chì si spinghji beddu oltri i Paesi meditarranii, par righjunghja ancu quiddi scandinavi. I causi di u trasportu di polvari versu l'Auropa sò fundamintalamenti dui: una hè diretta è avveni à causa di una bassa prissioni annantu à a Spagna è annantu à a Francia chì spinghji l'aria calda è secca da u Nordafrica versu u Meditarraniu; calchì volta stu currenti di aria hè sullivatu à u di sopra di quidda meditarrania, più freta, è riesci in stu modu à righjunghja distanzi luntani, finu à l'Auropa di u Nordu; u trasfirimentu indirettu avveni quandu in un prima tempu a rena hè deviata versu u livanti à causa di una diprissioni o versu punenti à causa di un anticiclonu, è in un sicondu tempu volta versu u centru di u Mari Tarraniu. U finominu di i "polvari sahariani" hè un campanedda di alarma annantu à l'incidenza nigativa, ancu di l'omu, annantu à l'ambienti è annantu à u clima, datu chì s'iputizeghja ch'è u 50% di i polvari pruvinissi da tarritorii "altirati" à causa di l'erusioni, di u sfruttamentu è di a disfuristazioni.

Flora[mudificà | edità a fonte]

Oasi in Libia

A flora di u Sahara ùn hè micca moltu varia; in parechji zoni a vita vegetali manca cumplittamenti, in altri a vegetazioni hà subitu parechji variazioni chì l'ani resa adatta à suppurtà u clima di a rigioni. L'estremità miridiunali hè cuparta da savani, quidda sittintriunali da steppa meditarrania. Numarosi, frà i pianti, l'artemisii, i chenupudiacei (salsolacei) è calchì graminacea (di u genaru stipa) è soprattuttu cespugli xerofili (Ziziphus, Pistacia, Tamarix, Retama, Calligonum, Acacia, Rhus). Una boci à parti miretani l'oasi in i quali crescini i palmi da lattari, agrumi, migliu, urtagli, orzu, frutta, arbi arumatichi.

Fauna[mudificà | edità a fonte]

Trè drumidaria chì pascini

A fauna, à u cuntrariu di quantu l'ambienti lascia pinsà, hè moltu numarosa: l'animali ani sviluppatu, cù u passà di u tempu, strategii chì l'aiutani à cunsirvà acqua è à suppurtà u caldu. L'animali simbulu di u Sahara hè, senza dubbitu, u drumidariu, parenti di u cammeddu asiaticu è di u lama. St'animali hè statu moltu impurtanti par i beduini è i Tuareg, chì ni imprudavani tuttu: carri, latti, peddi, grassu ed era ancu cavalcatu è adupratu com'è animali da somma (com'è u lama in l'Andi).

Un antru mammiferu prisenti in stu disertu hè l'addax, un'antilopa à gravi risicu di estinzioni, chì parò hè, furtunatamenti, aumintendu (grazia ancu à i zoo). Altri antilopi prisenti sò a gazedda dorcas, una piccula gazedda moltu viloci (finu à 65 km/h) è l'arici da i corra à sciabula, un arici estinta in natura, ancu s'è sò in prugettu numarosi prugrammi di riintruduzioni in tuttu u Sahara. Sò numarosi i canidi: volpi di Rüppell, volpi pallida è i famosi fennec, chì, ultimamenti, sò usati com'è animali dumestichi. In u Sahara, ci hè sempri calchì piccula culonia di licaona, canidi moltu sucievuli: in a caccia, un rollu impurtanti hè svoltu probbiu da a cuupirazioni è da l'altruisimu. Di dicembri 2010, sò stati futografiati parechji ghjattupardi di l'Africa nordu-uccidintali, una sottuspezia di ghjattupardu à risicu d'estinzioni. Trà i rettili, numarosi sò i sarpi, trà i qualisò ricurdati a cirasti curruta, chì si movi in modu incunfundibuli, strascinendu si latiralamenti par diminuiscia u cuntattu incù a rena caldissima, è u cobra egizianu, sarpi vilanosa longa finu à 3 metri. Sò prisenti ancu i varani, com'è quiddu di u disertu, è in l'oasi di a Mauritania ancu calchì cuccudrillu. Infini, trà i duni infucati, si pò truvà u scincu di i reni, una aciartula chì "nota" com'è un pesciu in a rena; hè infatti calchì volta difinitu com'è "u pesciu di i reni". Altri animali sò u struzzu è parechji scurpiona, com'è u scurpionu giaddu.

Pupulazioni[mudificà | edità a fonte]

L'antica cità di Ghadames in Libia hè cuncipita par cumbatta i tampiraturi terribili di u Sahara. I casi sò custruiti in fanga, calcina è tronchi di palmi incù passaghji cuparti trà eddi par offra un bon riparu contru u calori di l'istatina. Da un puntu di vista etnicu, u Sahara ripprisenta a zona di siparazioni trà l'etnia bianca di l'aria meditarrania è quidda nera di l'Africa cintrali, chì eppuri, incù cuntinui currenti migratorii, si sò spessu fusi trà eddi. Populi carattaristichi di u Sahara sò i Tebu, assà ridutti numaricamenti è allucati in u Sahara cintrali, da l'oasi di Cufra finu à u Tibesti, è i Tuareg, nomadi, di l'Algeria miridiunali è di u Fezzan libicu. In l'oasi sittintriunali viviani Berberi è Arabu-Berberi sedintarii è in quiddi miridiunali ancu gruppi di Sudanesi. A dinsità di a pupulazioni di u Sahara hè moltu varia è mentri vastissimi arii sò disabitati, in l'oasi si righjunghjini i massimi valori. A riligioni privalenti hè quidda islamica.

Ecunumia[mudificà | edità a fonte]

A scuparta in u sottuterra di u Sahara di trimenti ricchezzi minerarii hà cambiatu radicalamenti l'ecunumia di i paesi sahariani. I principali prudutti sò: minirali di fusfati, farru è ramu in u Sahara uccidintali, ghjacimenti pitruliferi è metaniferi in u Sahara cintrali, è infini, cromu, manganesi, platinu, diamanti è sodiu. A scuparta di idrucarburi hà purtatu à a custruzzioni di numarosi oliudotti par u so trasportu finu à i centri di raffinazioni è di imbarcu, punendu à u fiancu di i prudutti tradiziunali di l'agricultura (lattari) è di a pasturizia (peddi) quiddi di u sottuterra. I trasporti à traversu u disertu, un tempu moltu ardui è faticosi, affidati unicamenti à i caravani chì purtavani à i paesi meditarranii prudutti ricircatissimi pruvinenti da l'Africa cintrali (avoriu, penni di struzzu, schiavi), sò risolti oghji grazia à i linii aerii, mentri pocu sviluppati sò i cumunicazioni farruviarii è quiddi stradali chì suvitani l'antichi caravani.

Preistoria è arti rupestri[mudificà | edità a fonte]

Incisioni rupestri in a rigioni libica di u Tadrart Acacus.

U Sahara fù abitatu finu da a preistoria com'è dimostrani i resti di industria litica di u Paleuliticu, Neuliticu, Pleistoceni, Oloceni è ancu di u periodu acheuleanu, ancu s'è u tipu di industria priduminanti apparteni à u periodu aterianu. Numarosi sò i pitturi è l'incisioni rupestri chì dani una intarissanti tistimunianza annantu à a fauna è nantu à a ghjenti chì un tempu stetini in u disertu. A nascita di a pittura rupestri si pò cullucà in u Neuliticu è si pò distingua in dui fasi, l'una pre-cameddica (antiriori à l'intruduzioni di u drumidariu), naturalistica è assà raffinata, l'altra di ebbica camiddina schematica è scadenti. Anticamenti, u Sahara ùn era micca un disertu: circa 30 000 anni fà, i so muntagni erani cuparti di pumposi furesti, a so fauna era moltu ricca, è i populi chì ci stavani si dedicavani à a caccia è à l'addivamentu di u bistiamu. Trà i sughjetti ripprisintati si notani à spessu animali tipichi di a fauna trupicali da a quali si diduci ch'è à tempi antichi u Sahara ebbi un clima diffarenti. I migliori scrizzioni si trovani à Zenaga (Grandi Atlanti) è vicinu à l'uadi Geràt (Tassili n'Ajjer), in u Tibesti, in u Tassili è in l'Ahaggar (Hoggar). Frà i pitturi rupestri di u Sahara sò stati scuparti i più antichi rapprisintazioni oghji noti di funzi allucinogeni, tandu moltu prubabilamenti assunti da i pupulazioni lucali in rituali sacri.

Da veda[mudificà | edità a fonte]


Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.