Penne Rosse

À prupositu di Wikipedia
E penne Rosse, viste da Merusaglia

E Penne Rosse sò un inseme muntosu di Corsica, in u massicciu di u monte Cintu. Si trovanu annantu à e cumune di i Castiglioni, Upulasca, Moltifau, Ascu è Corscia, culminendu à 2 180 metri d'altitudine à u monte Traunatu.[1] E penne Rosse strapiombanu e pieve di Ghjuvellina à livante è di Caccia à u nordu è à punente.

U nome corsu vene da l'aspettu russicciu di e penne Rosse, "penna" essendu dinù u nome datu à e vette più alte d'una muntagna.[2]

Geugrafia[mudificà | edità a fonte]

E penne Rosse da sopra u paese d'Upulasca.

Sò situate in a Corsica occidentale anziana o "Corsica granitica", à punente di u vicu depressiunariu chì sparte l'isula in duie parte. [3], e Penne Rosse sò unu massicciu di granitu rossu incù i vertici frastagliati è incù una vegetazione schersa, situatu à a punta d'una catena d'alte muntagne appiccatu à a dursale di l'isula dapoi u monte Cintu è declinendu versu a depressione cintrale di Ponte à a Leccia chì spicca e valle di l'Ascu è di u Golu. U massicciu à livante hè postu à cavallu annantu à e limite di u Parcu naturale regiunale di Corsica è ne face integralmente parte eccittuata a parte appartenendu à i Castiglioni.

U massicciu face parte di u bacinu virsante di u Golu, in a sponda manca, da induve a vista annantu à e penne hè di prima trinca. A parte a menu difficiule d'accessu di e penne Rosse appartene à a cumuna di i Castiglioni. Hè situata nantu à u virsante di Ghjuvellina (à livante) è cuntene à u sudu e penne di a Rundinaghja (1658 m) duminate da u Turrone (1929 m), è à u nordu a costa à i Ghjuvelli (1863 m) in limita di a cumuna d'Upulasca induv'ella si situeghja a Punta Cavallare (1736 m).

U monte Traunatu (2180 m) è u dente d'Ascu (2065 m)
E penne Rosse dapoi i circondi di u capu Biancu (2562 m) : dente d'Ascu à manca è monte Traunatu à dritta

Più à u punente, in daretu di e penne, i vertici è creste s'inalzanu sin'à u monte Traunatu (2180 m), u più puntu altu di u massicciu, chì stà à cavallu annantu à e cumune di Castiglione è Ascu, è à u dente d'Ascu (2065 m, à cavallu annantu à i cumune di Moltifau è Ascu).

Annantu à u virsante punente di 'ssa cresta (cumuna d'Ascu) chì cuntinueghja versu u nordu annantu à l'umbrìa di a valle d'Ascu si trovanu numerosi altri massicci di penne assai difficiuli d'accessu stendendu si versu u punente sinu à u vallu di a Pinara.

'Ssa cresta s'indulcisce à u livellu di u monte Traunatu versu u sudupunente è diventa tuttu à fattu debule aldilà di a Bocca Meria, in direzzione di u capu Biancu (2562 m) è di u monte Cintu. Eppuru, u rilievu da sottu à 'ssa cresta dimora assai scabrosu, annantu à u virsante nordu (cumunu d'Ascu) cum'è annantu à u virsante sudu (cumune di i Castiglioni è Corscia).

Accessu[mudificà | edità a fonte]

U paese d'Upulasca.

E penne Rosse sò unu locu pussibile di sporti d'alta muntagna in tutti i generi (girandulata, trekking, schì di girandulata, è cetera) in un ambiente prisirvatu incù una friquenza guasi nulla.

L'accessu u più faciule si face dapoi i Castiglioni, per u vallu di a Terrivola o u virsante sudu di a Rundinaghja, sin'à righjunghje a cresta di u monte Traunatu (2180 m). U massicciu à livante hè accessibile dinù dapoi Upulasca in un ambiente più ertu.

L'accessu à livante hè assai più longu è più scabrosu dapoi Ascu (per i pasciali di Bradani eppo a bocca à a Scaffa chì permette di righjunghje u stradellu venendu da i Castiglioni, o ancu via i valli di u Negrettu, di u Locuniellu o ancu di a Pinara) è Niolu (via a Bocca à a Maria dapoi Corscia o a Scala di Santa Regina).

U massicciu si situeghja annantu à u percorsu di a travirsata trà Corscia è i Castiglioni o ancu trà Corscia è Ascu è cuntene l'anziana surghjente termale di Vetta di Muru, à a punta di u vallu di u Locuniellu, in l'erpali à punente di u monte Traunatu, à circa 1730 metri d'altitudine.

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

  • Daniel Istria, Puteri è furtificazione in u nordu di a Corsica : da u seculu XI à u seculu XIV, 2005, Edizione Alain Piazzola, Aiacciu (in francese)

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.
  2. Siont'è Infcor, penna: A parte à più alta d’una muntagna, d’una culletta: e penne di u monte Cintu. (ricacciatu 8 marzu 2016).
  3. "I geologhi distinguenu di regula una Corsica occidentale anziana, custituita per u più di rocce granitiche è una Corsica orientale induv'elli dumineghjanu i matticci. 'Ssi duie parte sò spiccate da a depressione cintrale, unu vicu strettu à u rilievu dolce chì i so vertici i più alti ùn varcanu micca i 700 m d'altitudine, custituitu per u più di terreni sedimintarii sicundarii è terziarii. 'Ssa depressione taglia l'isula da u nordupunente à u sudestu, dapoi l'Ostriconi sin'à Sulinzara. À u punente di 'ssa linia, s'inalzanu i più alti vertici di l'isula chì custituiscenu una sputica barriera trà i dui dipartimenti attuali. " (Istria 2005, p. 26).