Ghjuvellina

À prupositu di Wikipedia
U Pratu di Ghjuvellina è e Penne Rosse

A Ghjuvellina hè una regione minore di Corsica in u centru nordu di l'isula, annantu à a sponda manca di u Golu.[1] U so capilocu storicu hè U Pratu di Ghjuvellina.

Geugrafia[mudificà | edità a fonte]

A Ghjuvellina hè custituita, da u nordu à u sudu, di i territorii di e cumune di :

Di e quattru cumune, sola Upulasca si trova in u Parcu naturale regiunale di Corsica.

Cumpusizione[mudificà | edità a fonte]

Pedigrisgiu[mudificà | edità a fonte]

Pedigrisgiu

Pedigrisgiu occupa u quartu nordestu di a regione minore. U so territoriu hè u più bassu di a Ghjuvellina. U paese hè situatu à un'altitudine media di 350 m. 'Ssu paese di caratteru, hè tipicu di a rigione incù e so chjassi stretti è e so case alte incù e facciate austere.

Upulasca[mudificà | edità a fonte]

Upulasca

Upulasca occupa a parte nordupunente di a Ghjuvellina. Incù una superficia di 10.24 km2, hè a più cumuna chjuca di a regione minore. U paese hè situatu in muntagna, annantu à unu spronu rucciosu à un'altitudine media di 700 metri.

U Pratu di Ghjuvellina[mudificà | edità a fonte]

U Pratu

U Pratu di Ghjuvellina occupa a parte sudestu di a Ghjuvellina. Situatu à fiancu di muntagna, u paese incù e case antiche rinnuvate, hè cumpostu di trè paisoli scalinati.

I Castiglioni[mudificà | edità a fonte]

I Castiglioni è e Penne Rosse

I Castiglioni hè a cumuna a più stesa di i 4 incù una superficia di 23.17 km2. Si stende annantu à un quartu sudupunente di a Ghjuvellina. U paese hè situatu à 726 m d'altitudine, annantu à unu spronu rucciosu.

Rilievu[mudificà | edità a fonte]

U so territoriu si stende dapoi u massicciu muntosu di e Penne Rosse à punente sinu à u fiume Golu à livante. 'Ssu massicciu culmina à u monte Traunatu (2180 m - I Castiglioni è Ascu) è cumprende dinù a Rundinaia (1658 m), massicciu di forche caru à l'abitanti di I Castiglioni.

Hè unu di i bacini virsanti à manca di u Golu incù parechji picculi fiumicelli chì nascenu annantu à i fianchi di u massicciu. Dui fiumicelli cullettanu l'acqua di e vadine è alimenteghjanu u Golu, u fiumicellu di Fiuminale à u nordu è u fiumicellu di Canavaghjola à u sudu.

In e parte basse, a terra porta i stimmi d'una disfuristazione anziana operata per crià zone di cultura. E masgere cusì ch'è i muri di chjuditura in petra secca, i pagliaghji, sò visibili ancu in i posti induve a natura hà ripigliatu i so dritti dapoi a disertificazione di l'internu. E fureste di basse lecce dichjarinati coprenu ormai i circondi di e strade è di i paesi. Annantu à l'alture, si scoprenu boschi più densi d'alte lecce verde, di pini sopra à Upulasca eppo a roccia nuda di e Penne Rosse. L'allevu vaccinu per u più, ferma l'attività principale di a rigione.

Accessu[mudificà | edità a fonte]

A Ghjuvellina hè attravirsata da u nordu à u sudu da u stradone D18 dapoi a so cunghjunzione incù a RN 193 à u locu dettu Taverna (Pedigrisgiu) sin'à i circondi di Ponte è Castirla, un paisolu di Castirla. A D18 cuntinueghja sin'à Corti. Ella dessert i 4 paesi di a regione minore.

U stradone D118 chì nasce à l'intrata nordu di a lucalità di Francardu (Omessa) pinetra in a Ghjuvellina per Pratu.

Storia[mudificà | edità a fonte]

A Ghjuvellina era occupata à u Medievu. Mentre a siconda mità di u seculu XI, à u mumentu di u rinnovu di a chjesa di Corsica, u territoriu di l'isula hè riurganizatu. E cinqui diocese sò frammintate. U Cismonte attuale era divisu in quaranta ottu pieve. A Ghjuvellina facia parte di a pieve di Caccia, in u viscuvatu di Mariana[2].

E tistimunianze di u passaghju di i Pisani è di i genuvesi sò numerosi, niente ch'è incù e vistighe à U Pratu di Ghjuvellina di l'anziana cappella piuvana rumanica San Cervone di u seculu XII, di l'inseme furtificatu di u Castellu di Serravalle custruitu prubabilmente à u seculu XIII, di a torra genuvese quatrata di l'Monte Albanu, una di i raru torre chì si trovanu à l'internu di l'isula, à tempu cù altre ruvine è i ponti annantu à u Golu. L'esistenza di ponti genuvesi permette di stabilisce ch'è in i tempi, a Ghjuvellina era attravirsata da stradelli di muntagnera chì servianu dinù à u cummerciu di ropa trà l'internu di l'isula è u so litturale, orientale o balaninu.

Da u seculu XVI à u seculu XVIII, a pieve di Ghjuvellina fù sottu à a duminazione genuvese.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.
  2. Daniel Istria in Puteri è furtificazione in u nordu di a Corsica : da u seculu XI à u seculu XIV, Fig.XXVIII Carta di e pieve è di i viscuvati di u nordu di a Corsica

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]