Passerottu
| |||||
---|---|---|---|---|---|
![]() | |||||
Passer italiae | |||||
Classificazione scentifica | |||||
Regnu | Animalia | ||||
Divisione | Chordata | ||||
Classa | Aves | ||||
Ordine | Passeriformes | ||||
Famiglia | Passeridae | ||||
Generu | Passer | ||||
Nomu binuminali | |||||
Passer italiae Vieillot, 1817 | |||||
![]() |
U passerottu (o passarottu) ( Passer italiae) hè un acellu chì face parte di a famiglia di i passeridae. U so areale, in u Mare Terraniu hè l'Italia, a Corsica, a Sicilia, Malta è a Creta. In a parte à punente di a Sicilia è in Sardegna, ùn si scontra micca u passerottu ma una spezia chì 'ss'assumiglia moltu: u passerottu spagnolu (passer hispaniolensis). In u nordu di l'Africa, ci hè una forma media trà u passerottu è u passerottu europeu, a spezia più cumuna in Europa: passer domesticus.
U passerottu s'assumiglia à a spezia cumuna in Europa passer domesticus, ma hà i bucelli bianchi è una curona russiccia-bruna in capu, com'è u passerottu spagnolu (passer hispaniolensis). U passerottu hè longu 15-17 cm cm. Pesa da 25 à 35 grammi. A so apertura alare hè 20-30 cm. Face u so nidu in e case, i bastimenti o ind'i l'arburi.
U passerottu hè onnivoru: manghja frutti, insetti, varmi è ancu ciò chì ghjetta l'omu.
Sistematica[mudificà | edità a fonte]
Difatti, u statutu di a tassunumia di u passerottu hè incertu ed hè sempre in dibattitu. Certi u cunsidereghjanu cum'è una sottuspezia di passer domesticus. D'altri invece l'anu cunsideratu cum'è una sottuspezia di u passerottu spagnolu (passer hispaniolensis). Ma in a sistematica muderna, u passerottu hè piuttostu cunsideratu cum'è una forma specifica: Passer italiae. 'Ssa forma specifica seria derivata da una spezia independente di passerottu chì era prima in Africa ma chì era sparita di u so areale nativu è chì si seria sparta dopu in u so areale attuale.
Parechji sinonimi di Passer italiae sò:
- Passer hispaniolensis italiae
- Passer domesticus italiae
In Corsica[mudificà | edità a fonte]

U passerottu hè cumunu è prisente tuttu l'annu in Corsica. Hè prisente in l'isula sana, insin'à 1050 metri. Ma hè assente di i lochi ind'ellu ùn ci hè micca l'omu, è stà piuttostu in i paesi è in e cità. Ma pò accade chì una culonia di passerotti stessi luntanu da un paese. In l'areale di a punta suttana di a Corsica, in u triangulu Bonifaziu-Pianottulu-Sant'Amanza, accade à spessu di truvà una forma media, cruciata, trà u paserottu è u passerottu spagnolu (passer hispaniolensis), chì hè prisente in Sardegna. 'Ssa forma hè u resultatu da i scambii trà e duie spezie in e Bocche di Bonifaziu (Moneglia 2009). Ma u passerottu spagnolu dinò hè prisente in a parte suttana di a Corsica (Thibault 1985).
Altri nomi corsi di u passerottu sò: a passera casareccia, u passu, a passula, u casanu.
Referenze[mudificà | edità a fonte]
- Moneglia, Pasquale, U Passerottu, Stantari, 17, 2009 (in francese)
- Thibault, Jean-Claude, Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse, 1983, PRNC (in francesu)
Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]
- l'avifauna di Corsica
- u passerottu spagnolu (passer hispaniolensis)
- u passerottu europeu: passer domesticus