Lingua di ghjallu

À prupositu di Wikipedia
A lingua di ghjallu
Serapias neglecta
Classificazione scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordine Asparagales
Famiglia Orchidaceae
Generu Serapias
Nome binuminale
Serapias neglecta
Aiton, 1753
A lingua di diavulu

A Lingua di ghjallu (o lingua di ghjaddu) (Serapias neglecta) hè un fiore chì face parte di a famiglia di l'Orchidaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Hè una pianta erbacea bulbosa incù un fustu altu 15-30 cm. U so apparatu radicale hè custituitu da dui rizotuberi ovoidali. E foglie, lungarine, di culore verde-turchine, si trasformanu à pocu à pocu versu l'arice di u fustu in brattee virdicce incù sfumature rossu-viulacee. I fiori, da 3 à 8, sò riuniti in un'infiuriscenza breve è cumpatta. I sepali, ovatu-lungarini, è i petali, incù una basa larga è un arice filiforme, formanu un elmu di culore grisgiu-argintinu, incù nervature rosse. U labellu hè bipartitu in un ipochilu di culore rossu-brunu, rinchjusu solu in parte da l'elmu tepalicu, incù duie callusità basale lucichente, nittamente divergente, è un epichilu largu (20-30 mm x 12-23 mm), à forma di core, di culore varievule da ocru à rossu salmone, incù una densa lanughjina biancastra.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

A lingua di ghjallu cresce in i prati, da 0 a 600 metri d'altitudine.

L'areale di 'ssa spezia d'orchidea hè circuscrittu à a Cruazia, a Grecia, Corsica, a Francia sudorientale (Pruvenza), è à a fascia tirrenica di Liguria è Tuscana[1]. A lingua di ghjallu hè rara in Piemonte è in Emilia-Romagna.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

A lingua di ghjallu hè assai cumuna in Corsica.[2]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

A spezia face parte di u gruppu Serapias vomeracea (sizzione Bilamellaria). U numeru cromusomicu di Serapias neglecta hè 2n=36.

Sinonimi[mudificà | edità a fonte]

Parechji sinonimi di Serapias neglecta sò:

  • Isias triloba De Not.
  • Serapias cordigera ssp. neglecta (De Not.) K.Richt.
  • Serapiastrum neglectum (De Not.) A.A.Eaton

Ibridi[mudificà | edità a fonte]

Serapias neglecta pò dà vita à ibridi incù altre spezie di Serapias trà e quale:

  • Serapias × albertii E.G.Camus (1892) (ibridu di S.neglecta × S. vomeracea)
  • Serapias × godferyi A. Camus (1926) (S. cordigera × S.neglecta)
  • Serapias × meridionalis E.G. Camus (1892) (S. lingua × S.neglecta)

Sò stati inoltri discritti ibridi intergenerichi incù u generu Anacamptis :

  • × Serapicamptis bevilacquae (Penz.) J.M.H.Shaw, 2005 (A. morio × S. neglecta)
  • × Serapicamptis mutata (E.G.Camus) J.M.H.Shaw, 2005 (A. palustris × S. neglecta)
  • × Serapicamptis pisanensis (Godfery) J.M.H.Shaw, 2005 (A. laxiflora × S. neglecta)
  • × Serapicamptis triloba (Viv.) J.M.H.Shaw, 2005 (A. papilionacea × S. neglecta)

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

'Ss'orchidea hè una pianta vivace chì fiurisce di veranu. Si riproduce per u più da a dispersione di i so granelli, chì sò lebbii è ponu esse traspurtati da u ventu annantu à icorte distanze. Serapias neglecta hè ancu capace à riproduce si in multiplicazione vegetativa, furmendu cusì culonie d'individui culligati trà di elli da rizomi suttarranii.

Prutezzione[mudificà | edità a fonte]

A lingua di ghjallu hè cunsiderata cum'è una spezia vulnerabile per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale. L'attività umane, tale l'urbanisazione, l'agricultura intensiva è u sviluppu turisticu, anu caghjunatu una calata significativa di e so pupulazione. E misure di cunsirvazione sò necessarie per prisirvà 'ssa spezia, in particulare a prutezzione di i so ambienti è a sensibilisazione di u publicu à a so impurtanza eculogica.

Com'è tutte l'urchidee, a lingua di diavulu hè prutetta da:

  • a cunvinzione internaziunale di Washington (CITES) chì interdisce u cummerciu di e spezie di fauna è di flora minacciate di sparizione à u livellu internaziunale.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

A lingua di ghjallu hè assai cumuna in Corsica.

Referenze[mudificà | edità a fonte]

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Lista rossa di l'IUCN, Serapias neglecta
  2. Jeanmonod & Gamisans (2013).