Serapias lingua

À prupositu di Wikipedia
Serapias lingua
Serapias lingua
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Liliopsida
Ordini Orchidales
Famiglia Orchidaceae
Genaru Serapias
Nomu binuminali
Serapias lingua
L. , 1753

Serapias lingua hè un fiori chì faci parti di a famiglia di l'Orchidaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Serapias lingua, ancu cunnisciuta sottu u nomu di urchidi lingua, hè una spezia d'urchidei terranii vivaci appartinendu à a famiglia di l'Orchidaceae. 'Ssa pianta arbacea si caratterizeghja da i so fiora di culori rossu à purpurea, disposti in gaspa annantu à u picciolu fiurali.

I casci di Serapias lingua sò basali, liniari à lanceulati è d'un culori verdi chjara à verdi scuru. Sò disposti à a basa di u picciolu fiurali è poni ancu essa prisenti longu à u picciolu, divintendu prugrissivamenti più chjuchi à capu insù. U picciolu, ribustu è drittu, pò aghjunghja un'altezza da 15 à 40 centimi.

I fiora, di culori rossu o purpureu, sò ragruppati in infiuriscenzi à forma di gaspa, cumposti da 2 à 10 fiora. U labeddu, à forma di lingua, hè lungarinu è prisenta mutivi à forma di punti o di strisci. I fiora di Serapias lingua sò ermafruditi è sò inamacati par u più da l'insetti.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Serapias lingua hè prisenti in Auropa, par u più in u bacinu mediterraniu, incù una ripartizioni andendu da a penisula Iberica insin'à a Turchia. 'Ss'urchidea prifirisci l'ambienti varii/variati, tali i pratulini umiti, i garrigues, l'arici di furesti è i landi. Apprizzeghja i terri beddi assiccati è appena aciti à neutri, è si sviluppa in zoni esposti à u soli o à meza ombra. A spezia pò essa truvata à altitudini andendu da u liveddu di u mari insin'à circa 1200 metri.

Serapias lingua hè prutetta da a Cunvinzioni annantu à u cummerciu internaziunali di i spezii di fauna è di flora salvatichi minacciati d'estinzioni (CITES), chì intardisci u so cummerciu. Bench'è 'ss'urchidea ùn sii micca cunsidarata com'è una spezia minacciata à a scala mundiali, sforzi di cunsirvazioni sò fatti in certi righjoni par causa di a digradazioni di u so ambienti è di a racolta illegali di i so fiora. 'Ssi sforzi inchjudini a missa in piazza di riservi naturali è di prugrammi di riintruduzioni par pruteghja è prisirvà 'ssa spezia d'urchidea.

Serapias lingua hè prisenti in Corsica è mori cumunu.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Serapias lingua hè una pianta vivaci chì fiurisci di regula di branu, trà aprili è ghjunghju. L'impullinazioni di 'ssa spezia hè assicurata da l'insetti, in particulari abbi è sbarabattuli, chì sò attratti da u so profumu dolci. I graneddi sò spergugliati da u ventu, ciò chì parmetti à a pianta di culunizà nuveddi ambienti.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Serapias lingua hè u nomu scentificu accittatu per 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altre noma, tali Serapias longifolia è Serapias cordigera. 'Ssi sinonimi sò stati usati in u passatu, ma sò avà cunsidarati cum'è obsoleti.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Serapias lingua hè una spezia chì hè attualmente minacciata in numarosi paesi par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali. A cunvirsioni di i terri par l'agricultura intensiva è l'urbanisazioni ani caghjunatu una calata significativa di i so pupulazioni. Certi misuri di cunsirvazioni sò stati messi in campu par pruteghja 'ssa spezia, tali a criazioni di riservi naturali è a sensibilisazioni di u publicu à a so impurtanza eculogica.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]