Bassiccia

À prupositu di Wikipedia
A basciccia
Crithmum maritimum
Classificazione scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordine Apiales
Famiglia Apiaceae
Generu Crithmum
Nome binuminale
Crithmum maritimum
Linnaeus, 1753
A basciccia

A baschiccia o baschichja (Crithmum maritimum) hè una pianta chì face parte di a famiglia di l'Apiaceae.[1] Hè a sola spezia di u generu Crithmum. Hè uriginaria di e rughjone di u Mediterraniu. A baschiccia hè largamente sparta in e zone custiere di i paesi di u sudu è di u punente di l'Europa, longu à e coste di u mare Tarraniu, in America di u Nordu è in Asia cintrale è occidentale. Si scontra à u cantu di u mare, in a rena o in i scoglii.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

A baschiccia è una pianta alofitica, vene à dì ch'è ella campa vicinu à u mare, à spessu ancu in e spaccature di a roccia. Hè rizomatosa, vivace, incù i piccioli assai robusti è ramificati, lignificati in u basamentu, da 30 à 60 cm d'altezza. E casce, cumposte, sò furmate di piccule foglie à forma di lancia, carnate, longhe 1,5 - 2,0 cm è insirite annantu à un picciolu longu. I fiori sò accolti in assai picculi paracqui, di culore biancu o giallastru. A basciccia fiurisce da lugliu à settembre. I frutti sò ovoidi, furmati da dui achenii. L'inseme di a pianta hè assai aromaticu in modu agrievule.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

A basciccia hè cumuna in Corsica. Incù a basciccia, si face à i ghjorni d'oghje un oliu essenziale.

Gastronumia[mudificà | edità a fonte]

A baschiccia hè usatu cum'è cundime in Corsica è in Italia, à spessu messa à macerà in acetu.

A salissia

Un usu tipicu di a rigione di Salentu in Italia hè di cunsirvà in l'acetu e casce crude ma appena vizze di u finochju marinu : in a rigione hè chjamatu salissia. Hè eccellente panatu (incù l'acqua è a farina) è frittu. Sole e casce e più tennere devenu esse imprudate, ciò chì elimineghja u picciolu. A fritella hà un sapore chì si assumiglia à u pede di l'artichjoccu frittu.

Lessicolugia[mudificà | edità a fonte]

A baschiccia hè ancu chjamata a baschichja o u finochju di mare. U nome vene da u fattu ch'è l'odore di a baschiccia s'assumiglia à quellu di u finochju.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.

Referenze[mudificà | edità a fonte]

  • Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) A vegetazione di a Corsica - La végétation de la Corse, Cunsirvatoriu è giardinu botanicu di a cità di Geneva: Geneva (in francese)

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]