Al-Fârâbî

À prupositu di Wikipedia
Al-Farabi.

Al-Fârâbî, chì u so nomu cumplettu era Abû Nasr Muhammad ibn Muhammad ibn Tarkhân ibn Uzalagh al-Fârâbî dinò cunnisciutu in Uccidenti sottu à i nomi d'Alpharabius, Al-Farabi, Farabi, Abunaser o Alfarabi hè statu un filosofu musulmanu medievali persianu. Natu in u 872 à Wâsij vicinu à Farab in Transoxiane, o à Faryab in u Grandi Khorassan, si ni mori à Damascu, in Siria in u 950. Apprufundisci tutti i scenzi è tutti l'arti di i so tempi, ed hè chjamatu u Sicondu stitutori di l'intellighjenza.[1]

Studieghja à Bagdad (attuali Iraccu). A parsona li devi un cummentu di A Ripublica di Platonu, è ancu un Summariu di I Leghji di Platonu. Fù dinò un teoricu di a musica.

L'urighjini di Fârâbî[mudificà | edità a fonte]

Ci hè un dibattitu annantu à l'urighjini di Fârâbî. I fonti i più anziani minziuneghjani un'urighjini turca,[2]. Sicondu 'ssi autori, u locu di nascita di Farabi saria Faryab una rigioni di Persia. Altri pensani ch'eddu saria u Turkestan mudernu, parchì i so parenti ci erani immigrati. Oghji in l'opari i più impurtanti, Farabi hè classificatu in a catiguria di i sapienti musulmani.

Biugrafia[mudificà | edità a fonte]

Fârâbî fù chjamatu u " Sicondu Maestru " da Maimonide, u " Prima Maestru " essendu Aristoteli. Hè unu di i primi à studià, à cummintà è à sparghja frà i musulmani a cunniscenza d'Aristoteli è à influinzà a scola peripatetica uriintali.

Figliolu di una famiglia di capizzoni persichi[3] in a quali u babbu avaria asercitatu un cummandu militarescu à a corti samanidi, vassali di u califfatu abbasidi arabu di Baghdad, Abu Naser Farabi parti à furmà si in a capitala califfali. In Baghdad (attuali Iraccu), studieghja a grammatica, a logica, a filusufia, i matematichi, a musica è i scenzi. Farabi ci suvita l'insignamenti d'Abu Bishr Matta ben Yunus è friquenta i filosufi cristiani nestoriani, eredi di a translatio studiorum di i Grechi versu u mondu arabu, par via di a chjusura di i scoli filusofichi pagani d'Atene da Ghjustinianu in u 529. 'Ssa chjusura marca a fini di l'Accademia di Platonu. I testi grechi antichi sarani eppuri senza arrestu cupiati è studiati (solu prucidimentu di cunsirvazioni di l'ebbica) in i centri munastichi di Grecia è à Custantinopuli. Ferma ch'è i filosufi grechi platonichi si rifughjani in Alissandria, in Harran è in Antioca, prima d'andà si ni versu Bagdad.

A so eluquenza, i so talenti in a musica è a puisia li cunciliàni a stima di u sultanu di Siria, Seif-ed-Daulah, chì volsi lià lu à a so corti di Damascu. Ma Farabi ni si scusò par stallà si in Aleppu, viaghjò in Egittu, è rivensi mora si ni à Damascu in u 950.

Siont'è un'antra virsioni, passò a maiò parti di a so vita à a corti di Siria da u 942, pinsiunatu da u principi. Dopu à avè accumpagnatu u suvranu in u corsu di una spidizioni, si ni morsi versu l'ità di 80 anni.

Fù u maestru à pinsà d'Avicenna (indirittamenti, quiddu essendu natu in u 980).

Opara è pinsamentu[mudificà | edità a fonte]

Pagini di u manuscrittu di u seculu XVII di u cummentu di Al-Farabi annantu à a Matafisca d'Aristoteli

Farabi hè un filosofu chì stà in u cuntestu particulari di a longa emerghjenza di l'[civilisazioni islamica|islamu]] com'è civilisazioni è entità pulitica stabuli. U califfatu cintrali si frammenta in emirati è in Stati chì si volini indipindenti. I dittagli di a scenza di a riligioni è di u drittumusulmanu (fiqh) struttureghjani i dittagli è i discussioni chì si sviluppani in senu à a vita intillettuali in paesi d'islamu.

Farabi ùn hè micca u prima filosofu di a civilisazioni islamica, i dui pridicissori maiò di Farabi sò Al-Kindi è Razi, ma i so riflissioni etichi fermani abbastanza alluntanati da i cunsidarazioni pulitichi. Farabi, inquantu ad eddu, s'intaressa particularamenti à a quistioni di u rigimu puliticu. Publicheghja un bon parechji testi chì sò cummenti, o sintesi parsunali annantu à a filusufia di Platonu è d' Aristoteli : L'Accordu di i Filosufi Platonu è Aristoteli, un'enumarazioni di i Dialoghi di Platonu, una opara cunsacratu à l' Upinioni di l'abitanti di a Cità virtuosa è un Summariu di i Leghji di Platonu.

Bench'è parlendu d'Aristoteli, Farabi cunsacra tutti i so sforzi à a filusufia pulitica di Platonu. Cummenta A Ripublica è distingui dui tipi d'insignamentu : l'insignamentu di Socrati è l'insignamentu di Trasimacu (u parsunaghju viulenti missu in scena in A Ripublica). L'insignamentu di Socrati hè dolci è s' addirizza à i filosufi ; ma Socrati perisci sottu à l'accusa d'impietà. L'insignamentu di Trasimacu hè un insignamentu capaci di manipulà l'upinioni è i passioni chì covani in a Cità. Pò tantu azzizzà a Cità ch'è calmà la. Hè in 'ssi qualità chì a parsona trova a fibra di u lighjislatori.

Farabi s'upponi à i pratinsioni filusofichi di i medichi, in particulari quiddi di Galien. S'appoghja annantu à un autori anticu chì pudaria essa Lisandru d'Afrodise. Cerca à dà raghjoni à Aristoteli contru à Galien, in una contruversia annantu à u rollu di u ciarbeddu. In u so Trattatu annantu à i scenzi, ùn inchjudi micca a medicina, quidda ùn essendu chì un arti cunvinienti (technè siont'è Aristoteli), à listessu liveddu chì a lignamaria o a cucina. Par risolva u prublema di l'articulazioni di a medicina è di i scenzi di a natura, dividi a medicina in 7 disciplini, frà i quali 3 tiorichi, ditti cumuni incù a scenza, l'altri 4 rilivendu unicamenti di a pratica medicali. I medichi, ùn essendu passmicca cumpitenti par ghjudicà di a tiuria (cunniscenza di u corpu, di a saluta è di i malatii), divariani limità si à i so pratichi : ussirvazioni di i sintomi, dietetica, l'igiena, è i trattamenti .

Farabi upponi cusì l'attività apparenti in un mondu matiriali, à a biatitudina escinziali di a cunniscenza pura.

U stili di Farabi hè un stili esutericu, o chì aproda i mutivi esuterichi (cunfurmamenti à I tradizioni numarulogichi chì sò sparti dapartuttu). Hè dinò à l'urighjini di una tradizioni di angelulugia sviluppata da i Persichi è da i Ghjudei versu u Xu seculu. Siont'è Farabi, l'universu hè custituitu di una ierarchia di mondi sferichi, cumposti d'intilletti chì s'inghennani riciprucamenti, par via di una cuddata, versu u mondu di u puru intillettu attivu parfettu unitariu è tutali, o pr via di una falata, versu u mondu matiriali imparfettu è divisu di generazioni è corruzzioni.

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

Opari di Farabi[mudificà | edità a fonte]

L'uriginali di parechji di i so opari sò stati persi, ma sò firmati i virsioni ebraichi. I so opari maghjori sò :

  • una Anciclupedia, chì si trova manuscritta à l'Escurial,
  • un Trattatu di musica,
  • l' Opuscula varia, in i quali a parsona trova un Trattatu annantu à i scenzi è un Trattatu annantu à l'intindimentu induv'eddu sviluppa a duttrina d'Aristoteli annantu à 'ssu puntu.
  • In latinu : Corpus platonicum medii aevi. Plato latinus, ed. Da R. Klibanski, 1950 : Di Platonis Philosophia di al-Fârâbî è Trattatu annantu à i Leghji di Platonu, di al-Fârâbî.
  • Epistula annantu à l'intillettu (Risâla fî-l-'aql), trad., L'Harmattan, 2003
  • Trattatu di l'upinioni di l'abitanti di a cità virtuosa
  • Commentary and Short Treatise on Aristotle 's De Interpretatione, traduzioni è noti di F.W Zimmermann, Oxford, 1981.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.
  2. Will Durant, The Age of Faith, (Simon and Schuster, 1950), 253.
  3. Henry Corbin, Storia di a filusufia islamica, Gallimard, 1986, p. 225.