Vai al contenuto

A Traversa (boulevard Paoli)

À prupositu di Wikipedia
U crucivia di A Traversa è di u carrughju César Campinchi

A Traversa, chjamata in francese boulevard Paoli, hè u nome di un carrughju di Bastia. Hè u carrughju principale di u centru storicu di a cità. Face a leia in a so parte alta, à meziornu, di u giratondu di u Palazzu di Ghjustizia à u corsu Sebastiani, in a so parte bassa à u nordu.

Oghje A Traversa hè un carrughju assai cummerciante è vivu.

I casali di A Traversa sò tippichi di l'architettura bastiaccia di u seculu 19 : case alte di stile talianu, facciate culurite, tetti in teghje, persiane cun ghjelusie. Certe volte e facciate sò decurate di modenature è d'ornamenti.

A Traversa nasce cù u sviluppu di Bastia à u seculu 19. Tandu l'urbanisti decidenu di creà un assu novu di cumunicazione chì cambia di pettu à i carrughji stretti è storti di Terra Vechja. Hè decisu di custruisce casali grandi è alti, è à mezu una via larga è diritta, più commuda in u 1831.

U pianu d'urbanisimu prevede una cueranza in sta parte di a cità chì ùn hè ancu custruita : tutte e case devenu fà quattru piani (decisione di l'8 maghju 1839).

U pianu di a cità di 1844 ci mostra chì A Traversa si ferma tandu à u livellu di u carrughju Miot. Tandu a Piazza Santu Niculà hè un locu disertu, in u quartieru di u Fangu ùn ci sò ch'è giardini.

Pianu di Bastia in u 1866

Differenti nomi

[mudificà | edità a fonte]
Una vista di A Traversa

Porta prima u nome di "Traverse Royale", chì a Francia hè in u 1838 sott'à a "monarchie de juillet" è u rè Louis-Philippe. In corsu, i Bastiacci a chjamanu "A Traversa".

Sott'à u segondu imperu, u nome di A Traversa cambia hè diventa "traverse numéro 2" o "nouvelle traverse". A "traverse numéro 1" essendu u carrughju chì và da a chjesa di San Ghjisè à a Piazza d'Arme, è a "traverse numéro 3" l'attuale carrughju César Campinchi".

Intornu à l'anni 1850 cambia u nome. A parte in sù, da u Palazzu di Ghjustizia à u numeru 12 (induve ci hè un bellu purtò in marmeru) s'hè chjamata prima "Boulevard Général Bonaparte" è dopu "boulevard du Palais".

A parte in bassu si chjama allora "boulevard de Paoli".

Eppo hè in u 1943 chì tutta a traversa hà pigliatu u nome di "boulevard Paoli".

Architettura

[mudificà | edità a fonte]
Facciata di u numeru 3

I casali di a Traversa sò di stile tuscanu. Piglianu per mudellu i palazzi taliani. E facciate sò elegante è decurate, spessu culurite. E finestre anu tutte persiane cun ghjelusie è ci si trovanu balconi in ferru.

Detagli di a facciata di u numeru 3

In u 1839, primurosa di dà una cuerenza à stu corsu novu, a municipalità impone à e custruzzione d'avè quattru piani d'abitazione in più di e butteghe è magazini à u pianterrenu. Sott'à u secondu imperu, sò custruiti casali novi, sopr'à tuttu in a parte bassa. Questi quì anu certe volte un livellu in più.

A facciata a più decurata è ornata di A Traversa si trova à u numeru 3. U casala hè statu fattu sott'à u secondu imperu. Hè influenzata da u stile baroccu. Ci hè una curnice cun mudiglioni. Sopr'à e finestre ci sò fruntoni cun decurazione, di cunchiglie o di cartucci.

Lochi d'interessu

[mudificà | edità a fonte]
L'anzianu cullegiu ghjesuitu, attuale cullegiu Simon Vinciguerra

U cunventu di i Ghjesuitti

[mudificà | edità a fonte]

Hè u più anticu stabilimentu d'insignamentu di Corsica. I Ghjesuitti sò un ordine religiosu fundatu da Ignaziu de Loyola. Avianu per missione a pacificazione è l'educazione di e pupulazione povere.

A so custruzzione hè decisa in u 1601, è i primi corsi sò dati in u quartieru ingiru à l'attuale cullegiu. Ma a custruzzione di u cullegiu hè longa. Principia in u 1612. Apre in u 1647, ma hè sempre un cantieru. Ci vole à aspettà u 1680 per l'apertura officiale[1].

Dopu à a rivuluzione francese i Ghjesuiti sò espulsi. U stabilimentu ferma un locu d'insignamentu. Diventerà cullegiu reale, eppo liceu imperiale. Avà si chjama cullegiu Simon Vinciguerra.

U Palazzu di Ghjustizia

[mudificà | edità a fonte]

A so custruzzione principia in u 1852. Hè inauguratu sei anni più tardi, in u 1858[2].

U palazzu di ghjustizia

U casale Valery

[mudificà | edità a fonte]
A Casa Valery, oghje smarita

Era un casale impurtante di A Traversa. Era situatu à i numeri 37 è 37 bis. Hè statu custruitu sott'à u segondu imperu da i fratelli Valery, ricchi armatori bastiacci fundatori di a cumpagnia di navigazione. L'architettu era u fiurentinu Poggi. Dopu à a so morte hè diventatu "Hôtel des postes" in u 1910. Hè statu bumbardatu durante a seconda guerra mundiale, hè statu lampatu in pianu più tardi, à u principiu di l'anni 1960. Oghje à a so piazza ci hè un casale mudernu.

U munumentu dedicatu à Pasquale Paoli

[mudificà | edità a fonte]
U bassurilievu fattu da Louis Patriarche

Vicinu di A Traversa, à u sbuccà di u carrughju Salvatore Viale, in e scale chì collanu à u teatru ci hè un munumentu dedicatu à Pasquale Paoli. Hè rapresentatu in un bassurilievu. Hè l'opera di u scultore bastiacciu Louis Patriarche. Hè statu fattu in u 1934.

Ci hè dinù una lastra cumemurativa, messa in u 2008[3].

Da vede dinù

[mudificà | edità a fonte]
  1. https://7200624r.esidoc.fr/site/u-cullegiu
  2. https://www.cours-appel.justice.fr/bastia/construction-du-palais-de-justice-de-bastia-0
  3. https://www.alta-frequenza.corsica/actu/la_plaque_commemorative_dediee_a_pasquale_paoli_installee_a_bastia_15952