Scopa Corsa

À prupositu di Wikipedia

L'ortografia è a grammatica di 'ssu articulu ùn sò micca currette. Pudete cuntribuisce à ammigliurà le.


A Scopa Corsa (in francese: Scopa Corse) hè una variante di u ghjocu di carte Scopa, originaria d'Italia, in quale carte di valore numericu 2 sò sguassate da u risultatu di un totale di 36 carte da esse usate. Hè abbastanza populari in a regione Corsica, Francia, è pò esse ghjucatu sia in u sensu antiurariu sia in u sensu orariu. [1] [2] [3] [4]

Obiettivu[mudificà | edità a fonte]

Capture a maiò parte di e carte chì cercanu di riunite: u sette bellu (sette di danari/diamanti); u più grande numaru di carte di danari (diamanti); i setti, i sei, l'assi; scope, vale à dì, lascià a tavula senza carte quandu pigliate carte.

Ordine è valore di e carte[mudificà | edità a fonte]

L'ordine di cattura cù u valore di a carta rispettiva hè: Rè = 10, Cavallu (Donna) = 9, Fante = 8, Sette = 7, Sei = 6, Cinque = 5, Quattru = 4, Trè = 3, Asso = 1 .

Sviluppu di ghjocu[mudificà | edità a fonte]

U dealer distribuisce trè carte à ogni ghjucatore, in senso antiorario (o in senso orario), cumincendu cù quella à a so diritta (o a manca, se i ghjucatori decidenu di ghjucà in senso orario), poi mette 4 carte a faccia in giù nantu à a tavula.

Una o più carte di centru sò catturate se a carta o set di carte hà u listessu valore cum'è una carta in a manu di un ghjucatore.

In ogni casu, hè ubligatoriu per catturà una carta di valore esatta chì hè in u centru di a tavula cù a carta in manu chì vulete ghjucà; per esempiu : un ghjucadore hà un rè in manu è nantu à a tavula ci hè un altru rè, un quattru è un sei, ùn puderà micca aduprà i quattru cù i sei, ma l'altru rè.

Ogni ghjucatore assembla una pila di carte a faccia in giru per ellu stessu da e carte catturate. In u casu di doppiu, solu un ghjucatore da ogni squadra forma una pila di carte catturate.

Quandu u centru di a tavula hè viotu dopu à una cattura di carte, ci hè una scopa, chì vale a pena 1 puntu, è una carta deve esse lasciata senza tappa è in una pusizioni perpendiculare in a pila di carte catturate.

Quandu l'ultimu muvimentu di u ghjocu hè analogu à ciò chì seria una scopa, ma nisun altru ghjucatore hà una carta in manu, questu ùn custituiscenu micca una scopa è ùn vale micca un puntu.

Se ci sò sempre carte (s) in u centru di a tavula quandu nisun ghjucatore hà più carte in manu, andanu à l'ultimu ghjucatore chì hà catturatu carte.

Osservazione[mudificà | edità a fonte]

Cum'è u ghjocu hè ghjucatu cù 4 carte menu di u Scopa cunvinziunali, l'irregularità si trovanu in u numeru di carte per esse trattate nantu à i round in una partita secondu u numeru di ghjucatori.

I seguenti tavulini mostranu u numeru di tratti cù a quantità rispettiva di carte trattate relative à u numeru di ghjucatori; escludendu e carte 4 face up in u centru di a tavula inizialmente in u ghjocu.

2 ghjucatori
Trattu Quantità di carte
1u 3
2u 3
3u 3
4u 3
5u (finale) 4


4 ghjucatori
Trattu Quantità di carte
1u 3
2u 3
3u (finale) 2

Puntuazione[mudificà | edità a fonte]

U sistema di puntuazione hè u siquenti :

  • A scopa : ogni scopa ottenuta = 1 puntu ;
  • I carti : a maiò parte di e carte = 1 puntu;
  • U settebellu (o settibonu) : ottene u 7 di dnnari (diamanti) = 1 puntu ;
  • I danari : u più altu numaru di carte di danari (diamanti) = 1 puntu;
  • A primiera: ottene a primiera = 1 puntu.

U ghjucatore, o squadra, chì puntua 11, 16 o 21 punti (u più cumuni) vince prima u ghjocu.

Referenze[mudificà | edità a fonte]

  1. (FR) Scopa Corse in «www.pagat.com/fishing/scopa.html#corse». URL cunsultatu u 31 di lugliu 2022.
  2. (FR) Cartes, règles de la SCOPA - REGLES DU JEU DE LA SCOPA CORSE in «kronides.com/scopa.php». URL cunsultatu u 31 di lugliu 2022.
  3. (FR) A Scopa - La Scopa jeu de cartes in «www.corsica-guide.corsica/la-scopa-jeu-de-cartes-corse.html». URL cunsultatu u 31 di lugliu 2022.
  4. (FR) Scopa - Jeu de cartes traditionnel - Description in «www.albiana.fr/jeux/659-scopa-jeux.html». URL cunsultatu u 31 di lugliu 2022.