I dialetti di u galizianu (in verde: galizianu di punente, giallu: galizianu di centru, rossu: galizianu di livante)
A lingua galiziana o galizziana (in galizianu: galego, lingua galega) hè una lingua romanza chì si parla in u norduveste di a Spagna, soprattuttu in a provincia di Galizia, ma puru in u punente di e provincie vicine di l'Asturia è a Castiglia è León. In Galizia, hè una lingua uffiziale, accant'à u spagnolu. Hè moltu strettu apparentata cun u portughese chì hè risultatu da ella. E dùie lingue hanu a stessa orìgine, u dettu galizianu-portughese. Questu hè riconnoscèvule particularamente in a grammàtica è u lèssicu. Ma a pronunzia galiziana s'assumiglia più à quella spagnola.
U galizianu hè parlatu da circa 3 à 4 milioni di locutori.
Ci sò trè dialetti principali: galizianu di centru, di livante è di punente.
Cumparazione di u galizianu cun u spagnolu è u portughese[mudificà]
Frà isse trè lingue iberurumanze, ci sò assai sumiglianze è incù cunnuscenze in solu una di quesse, nurmalmente, si pò cumunicà, senza grande prublema, cù un locutoru di l'altra lingua; si pò fassi capì. A lingua galiziana stà - si pò dì - trà u spagnolu è u portughese. Suvente, i galiziani cunnòscenu tutti è dùie variante di esprimesi, una "più portughese", è una "più spagnola". Ma talvolta, si pò truvà parulle è espressione chì sò tipicamente galiziane. Ancu esìstenu alcuni falsi amichi putenziali. Qui qualchì esempiu per 'sse fenòmeni.
Esempii pè dùie variante in u lèssicu[mudificà]
| Spagnolu |
Portughese |
In u galizianu si cunnosce/si pò dì |
Corsu |
| quizás |
talvez |
quizais, tal vez |
forse |
| gracias |
obrigado (qualchì volta: graças) |
grazas, gracias, graciñas, obrigado, obri |
grazie |
| el servicio |
o serviço |
o servizo, o servicio |
u/lu serviziu |
| escribir |
escrever |
escribir, escreber |
scrive |
| decir |
dizer |
dicir, decer, dicer |
dì |
| el vaso |
o copo |
o vaso, a copa |
u/lu bichjeru |
| la habitación |
o quarto |
o cuarto, a habitación |
a/la càmera/càmara, a/la stanza |
Esempii pè "galizianismi" (parulle tìpiche pè u galizianu)[mudificà]
| Spagnolu |
Portughese |
Galizianu |
Corsu |
| comprar |
comprar |
mercar (accant'à comprar) |
cumprà |
| adiós |
adeus |
agur, aguriño, abur, aburiño (accant'à adeus) |
ciao |
| la codorniz |
a codorniz |
o paspallás |
a/la quaglia |
| el campesino/la campesina, el labrador/la labradora |
o camponês/a camponesa, o lavrador/a lavradora |
o labrego/a labrega |
u/lu paisanu/a/la paisana, u/lu campagnolu/a/la campagnola |
| a cerilla |
o fósforo |
o misto |
u/lu fiammiferu, u/lu fulminante/fulminente, u/lu zulfanellu/zolfanellu |
| pronto |
(em) breve, logo |
axiña |
à mumenti/momenti, da qui à pocu (tempu), prestu, frà pocu/frappocu, trà pocu/trappocu |
| un poquito, un poco, una pizca |
um pouco, um bocado, um bocadinho |
un chisco (accant'à un pouco) |
un pocu, appena, parpena/perpena/par pena, una crìa, una criarella |
| a menudo |
muitas vezes, amiúde |
decote, decotío |
spessu, suvente |
Falsi amichi trà u galizianu è u portughese[mudificà]
| Un galizianu dice/scrive |
Vole dì |
Un portughese capisce/puderìa capì (pt:co) |
Un portughese dicerìa/scriverìa (pè u tèrmine galizianu) |
| o queixo |
u casgiu, u furmagliu |
"o queixo": u/lu mentu |
o queijo |
| preto |
vicinu |
"preto": neru, negru |
perto |
| o almorzo |
u sdighjunu, u sdiunu, u sdighiunu |
"o almoço": a/la cullazione, a/la cullaziò |
o pequeno-almoço |
| o xantar |
a/la cullazione, a/la cullaziò |
"o jantar": a/la cena |
o almoço |
| ligar |
namurighjà |
"ligar": telefunà, chjamà (per telèfunu) |
namoricar, namoriscar |
Falsi amichi trà u galizianu è u spagnolu[mudificà]
| Un galizianu dice/scrive |
Vole dì |
Un spagnolu capisce/puderìa capì (es:co) |
Un spagnolu dicerìa/scriverìa (pè u tèrmine galizianu) |
| o almorzo |
u sdighjunu, u sdiunu, u sdighiunu |
"el almuerzo": a/la cullazione, a/la cullaziò |
el desayuno |