Himalaia

À prupositu di Wikipedia
Fotografia satellitari presa sopra l'altupianu di u Tibetu

L'Himalaia, ditta ancu Tettu di u Mondu, hè una catena muntosa di l'Asia, chì sipara India, Pakistanu, Nepal è Bhutan da a China. Hè longa circa 2.400 km par una larghezza di circa 100-200 km; hè cunnessa versu l'uccidenti incù a catena di l'Hindu Kush afganu.

Ci sò cumpresi i più alti vetti di u mondu, frà i quali i quattordici Ottumilla, com'è u Monti Everest (8848 m), u K2 (8611 m) è u Kanchenjunga (8589 m). In lingua sanscrita, Himalaia significheghja a Dimora di i Nevi Eterni.

Urighjina giulogica[mudificà | edità a fonte]

Faccia nordu di u Monti Everest Vista da u stradeddu par u campu basa in Tibetu.

Sicondu a tittonica à placchi, a catena di l'Himalaia hè u pruduttu di u cunfini cunvirghjenti trà placca Indu-australiana è placca euruasiatica. U cuntinuu muvimentu rilativu di sti placchi indicheghja ch'è a catena di l'Himalaia stà sempri aumintendu di diminsioni.

Giulugicamenti, si riteni ch'è l'Himalaia crisciaria à una vilucità di circa 8-10 millimetri à l'annu, s'è a dinamica di i placchi hè l'unicu fattori incidenti. Sò quantunqua attivi i forzi nurmali erusivi, chì ni riducini i diminsioni; a crescita netta di i muntagni di a catena hè dunqua stimevuli in circa 2,5-5 cm/seculu.

Clima[mudificà | edità a fonte]

U clima varieghja sicondu l'altitudina, da sub-trupicali à i penditi miridiunali finu à alpinu estremu in i vetti più elevati. Si poni distingua trè macru-staghjoni: da uttrovi à frivaghju, incù bassi tampiraturi; da maghju à ghjugnu incù tampiraturi più elevati; da ghjugnu à sittembri, l'umita staghjoni mussonica, carattarizata da viulenti piuviti limitati parò à u sittori miridiunali di a catena, oltri u quali i venti mussonichi ùn poni micca spustà si par via di l'alti picchi.

Suddivisioni[mudificà | edità a fonte]

A catena muntosa di l'Himalaia, oltri à l'Himalaia cunsidaratu in sensu strettu, cumprendi ancu:

Vetti[mudificà | edità a fonte]

Principali vetti, frà altri:

Tupunimia[mudificà | edità a fonte]

Ghjacciaii vicinu à a punta di K2.

I tuponimi usati par individuà i monti himalaiani sò in genaru furmati da radichi nipalesi, tibetani, turchistani è sanscriti, cumbinati calchì volta in modu ibridu trà eddi, è pussedini una capacità sprissiva è una cundinsazioni di significati à i quali l'uccidintali ùn sò micca avvezzi.

Parechji noma di monti ani un carattaru eminentamenti discrittivu, com'è par asempiu:

In altri casi u tuponimu hà un pricisu rifirimentu riligiosu, com'è par asempiu:

Esistini dopu parechji monti chì u so nomu diriveghja da a so pusizioni rispettu à altri cimi, com'è:

S'infattani infini i noma com'è:

Mistica[mudificà | edità a fonte]

A vista di i monti himalaiani, di sti pilastri di u celi chì s'innalzani limpidi è putenti da i nebbii è da l'imparfizzioni di u mondu, evoca à a mimoria u fiori di lotu, simbulu di a fedi buddista. Ancu u fiori di lotu affonda i so radichi in a fanga chì hè simili à u Saṃsāra, l'eternu ciclu di i nasciti è di i morti; ma quandu sboccia, a so curolla, alzendu si alta annantu à u stelu, si apri bianca è immaculata par ripprisintà a salvezza di a cuscenza è l'eterna sirenità di u nirvana.

Ùn hè cirtamenti micca un casu s'è antichi populi, annantu à tremindù i virsanti di a catena himalaiana, ani sempri idantificatu i più alti muntagni di u mondu com'è u sediu di i so dei. Sempri oghji, siguendu un'antica tradizioni, occorri calchì volta l'usanza in i spidizioni alpinistichi di firmà si un metru sottu a vetta par un sensu di misticu rispettu è di diferenti umaghju versu a casa di Diu.

Bibliografia[mudificà | edità a fonte]

  • Augusto Gansser, Andreas Gruschke, Blanche C. Olschak: A rigioni di u Himalaia. Cultura, storia, populi, edizioni taliana par Touring Club Talianu, Milano 1991.
  • Valerio Sestini: Himalaia. Architittura è ambienti in i Vaddi di u Nepal, Editori: Alinea Editrice s.r.l. 2006. ISBN 88-6055-086-6.

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]

Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.