Alchemilla alpina

À prupositu di Wikipedia
Alchemilla alpina
Alchemilla alpina
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Rosales
Famiglia Rosaceae
Genaru Alchemilla
Nomu binuminali
Alchemilla alpina
Carl Linnaeus, 1753

Alchemilla alpina hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Rosaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Alchemilla alpina hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Rosaceae. Si distingui da i so casci verdi à forma di rusetta, chì sò prufundamenti lubati è appena piluti. I casci sò di regula di piccula taglia, misurendu à l'incirca 2 à 5 centimi di lunghezza. I piccioli fiurali emerghjini di a rusetta di casci è portani fiurareddi virdicci.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Alchemilla alpina hè una spezia endemica di i righjoni muntosi d'Auropa. Omu a trova par u più in l'Alpi, i Pirenei, i Carpazi è i muntagni di i Balcani. 'Ssa pianta prifirisci l'ambienti umiti, tali i pratulini alpini, i penditi rucciosi è i turbieri. Hè à spessu assuciata à altri pianti di muntagna, tali i scinziani è l'edelweiss.

Alchemilla alpina hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Alchemilla alpina hè ancu cunnisciuta sottu à u nomu scentificu Alchemilla pentaphyllea subsp. alpina. Hè stata discritta pà a prima volta da u butanistu svidesu Carl Linnaeus in u 1753. 'Ssa spezia hè strittamenti liata à Alchemilla pentaphyllea, ma si distingui da i so fogli più chjuchi è a so prifarenza par l'ambienti alpini.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Alchemilla alpina hè cunsidarata com'è una spezia vulnerevuli par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali. I cambiamenti climatichi, l'urbanisazioni è u sfruttamentu agriculu ani caghjunatu una diminuzioni di a so pupulazioni in numarosi righjoni. Misuri di cunsirvazioni sò nicissarii pà pruteghja 'ssa pianta schersa è prisirvà a so diversità genetica. Certi zoni induva edda hè prisenti sò disignati com'è siti Natura 2000, uffrendu una prutizzioni ligali à 'ssa spezia è à u so ambienti.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]