8 di settembre

À prupositu di Wikipedia
Settembre
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30

L' 8 di settembre hè u 251esimu ghjornu (u 252esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.

Evenimenti[mudificà | edità a fonte]

Nascite[mudificà | edità a fonte]

Morte[mudificà | edità a fonte]

- 1645 - Francisco de Quevedo, scrittore spagnolu di l'età d'oru.

Celebrazione[mudificà | edità a fonte]

Feste[mudificà | edità a fonte]

A Natività di a Madonna.

A celebrazione di l'anniversariu di a nascita di Maria Vergine, hè d'urigine greca. Pè a Chjesa rumana, hè u papa Sergiu Primu (687-701) chì l'hà messa nantu à u calindariu.

In Corsica hè festa in Aligiani, Bonifaziu, Calvi, Casamacciuli, Cassanu, Ghisoni, Grossa, Lavasina, Loretu di Casinca, Mursiglia, Pancheraccia, Rusiu, è Santa Riparata di Balagna.

A' u cunventu di Alisgiani, ci hè una pittura nantu à legnu chì riprisenta a Madonna cù u Bambinu in collu è li dà duie chjarasgie. Purebbi esse l'opera di Sano di Pietro, un pittore di Siena natu in 1406, mortu in u 1481. Cum'ella hè ghjunta in Alisgiani, ùn si sà.

In Bonifaziu, ci era una cappella di a Madonna nantu à l'isula Lavezi. Oghje, a celebrazione si face à a Chjesa di a Trinità.

In Calvi, hè festa di a Madonna di a Serra, una chjesa à 6 km di a cità, nantu à una cresta. Ci hè una belle pittura, nantu à coghju, di a Madonna, arritta nantu à una meza luna.

In Casamacciuli, a statua di a Madonna - è a Madonna - hè detta simpliciamente: a Santa. A legenda dice chì issa statua vene da u cunventu di a Selva, in a furesta di u Falasorma. Era stata rigalata da un cumandante di battellu, dopu à una timpesta. U battellu era davanti à Galeria è u mare era furibondu. U cumandante pregò a Vergine Maria, Stella Maris. In celu si creò una stella spampillante è u mare si acchetò. U cunventu di a Selva ricevì u rigalu è pigliò u nome di Santa Maria di a Stella. Versu l'annu 1450, u cunventu fù ruvinatu da i Turchi. I frati messenu a statua nantu à una mula è partiinu in muntagna. A mula piantò duv'ella hè oghje a chjesa di Casamacciuli.

In Lavasina, ci hè una pittura di a Madonna chì purebbi esse di a scola di u Peruginu, mortu in u 1524. Hè un rigalu di i figlioli di Anghjulu Danese, di Brandu. Danese facia u cummerciu di u vinu trà a Corsica è Roma. Un ghjornu, un debitore sbaiuccatu u pagò cù issa pittura. Quandu, in Lavasina, sbucinonu a pittura, nentru ci eranu dinù i soldi. A' a Madonna di Lavasina sò attribuiti parechji miraculi.

In Loretu di Casinca, a chjesuccia di a Madonna ùn esiste più, ma a devuzione resta. U chrunistu Monteggiani conta chì, versu l'annu 1480, a Vergine Maria, Madre di Diu, facia i miraculi in paese. Guaria malatie d'ogni sorte. A rinomina si sparse è ghjunse ghjente, micca solu da Corsica, ma da Sardegna è da Terraferma.

In Pancheraccia, a chjesa di a Madonna hè in muntagna, sopra à u paese. L'8 sittembre, a ghjente face u pelegrinaggiu cù a speranza di un miraculu, cum'ellu hè accadutu l'annu 1852. Tandu, volsenu sustituì a vechja statua da una nova, in marmaru. A' l'inaugurazione, un omu fù guaritu da una malatia di pelle dopu à essesi lavatu à a surgente chì ghjè vicinu à a chjesa è avè passatu a nuttata à pregà.[1]

I Santi[mudificà | edità a fonte]

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

Ligami[mudificà | edità a fonte]


I mesi di l'annu
Ghjennaghju - Ferraghju - Marzu - Aprile - Maghju - Ghjugnu - Lugliu - Aostu - Settembre - Uttobre - Nuvembre - Dicembre