6 nuvembri

À prupositu di Wikipedia
Uttrovi - Nuvembri - Dicembri
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30

U 6 nuvembri hè u 310esimu ghjornu (u 311esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.

Evenimenti[mudificà | edità a fonte]

Nascite[mudificà | edità a fonte]

- 1953: Leo Battesti, ghjurnalista è puliticante francesu.

Morte[mudificà | edità a fonte]

Celebrazione[mudificà | edità a fonte]

Feste[mudificà | edità a fonte]

I Santi[mudificà | edità a fonte]

Santu Leunardu.

Di Leunardu ùn si sà nunda di certu. Averebbi campatu trà u seculu sestu è u seculu decimu.

Una legenda dice ch'ellu era u figlianu di Clodoveu, rè di i Franchi, ch'ellu ricusò di esse suldatu par ùn avè sangue nantu à a cuscenza, è ch'ellu hè statu urdinatu prete da San Remigiu.

U cumpare u vulia fà vescu ma ellu ricusò dumandenduli a grazia di lasciallu andà à visità i prigiuneri per cunverteli è dalli a libertà. Dopu à avè giratu a Gallia suprana, hè falatu versu u meziornu. Ghjuntu in u Limusinu, scontra i servitori di u rè d'Acquitania chì l'avertenu chì a regina era in traccia di moresi per via ch'ella era in partu da cinque ghjorni senza risultatu. Leunardu face una prighera è a criatura, prigiunera in u corpu di a mamma, hè liberata. A' San Leunardu, u rè dete di chè fà un munasteru in un locu chjamatu avà Saint-Léonard-de-Noblat, in u dipartimentu di a Haute-Vienne.

A' i ghjorni d'oghje, l'abitanti di issa piccula cità concianu pelli, facenu scarpi, fabricheghjanu a carta, travaglianu a purzellana... ma, seculi fà, eranu osteriarii è butteari per riceve tutti quelli chì, da l'Europa sana, venianu à pregà à San Leunardu per ch'ellu dia a libertà à i prigiuneri.

Etimolugia: da u lat. "leo" (leone) è u germ. "hart" (forte).

Casate: Leonardi, Leonardini, Leonarduzzi, Linardi, Lunardi.

Nomi: Leent, Lehar, Lehrd, Leindel, Leinhard, Len, Lendel, Lennard, Lennart, Léonard, Leonarda, Leonarde, Leonardo, Leonerd, Leonhard, Leonharde, Lernert, Leunarda, Leunardu, Liénard, Lienet, Liert, Linnert, Lionardo, Lunarda, Lunardu.

Paesi è cità: Tolla (festa patrunale).[1]

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

Ligami[mudificà | edità a fonte]


I mesi di l'annu
Ghjennaghju - Ferraghju - Marzu - Aprile - Maghju - Ghjugnu - Lugliu - Aostu - Settembre - Uttobre - Nuvembre - Dicembre