Uceania

À prupositu di Wikipedia
Posizioni di l'Uceania in u mondu
Imagina satellitu di l'Uceania
Definizioni etnicu-culturali di l'Uceania

In sensu strettu è anzianu, l'Uceania (ò l'Oceania) hè un tarmini imprudatu par indicà l'insemu di a Pulinesia, Milanesia è Micrunesia, una suddivisioni pocu scentifica aduttata da Jules Dumont d'Urville in u 1831. Devi u so nomu da a parola greca ukeanòs, ωκεανός, oceanu. In sensu più ampiu è mudernu, incù Uceania s'intendi u cuntinenti chì cumprendi ancu l'Australia è a Nova Zilanda. Un sinonimu d'Uceania hè Cuntinenti Novu, o Nuvissimu Cuntinenti, nomu chì diriveghja da u fattu chì, eccittuatu l'Antartidi, fù l'ultimu à essa scupartu da l'auropei.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A ripartizioni tradiziunali di l'Uceania, imprudata ancu da i Nazioni Uniti par divida u mondu in macrurigioni, dividi cusì u cuntinenti in:

  • Australia è Nova Zilanda
  • Micrunesia
  • Milanesia
  • Pulinesia

I giugrafi è i linguisti prifiriscini inveci imprudà una divisioni in dui soli rigioni individuati in basi à criterii giugrafichi, butanichi, zuulogichi culturali è linguistichi. Sti dui zoni sò:

  • Uceania vicina, chì cumprendi l'Australia, l'isula di a Nova Guinea è l'arcipelaghi vicini, è l'Isuli Salumoni
  • Uceania luntana chì cumprendi a Pulinesia, a Micrunesia è a Milanesia à eccezzioni di i Salumoni

A maiò parti di i terri emersi di stu cuntinenti apparteni à l'Australia, ma fù usatu u tarmini Uceania par parlà di stu cuntinenti parchì sò l'acqui piuttostu ch'è i terri emersi à culligà i so varii parti. Calchì volti l'Australia hè cunsidirata com'è u corpu cuntinintali di l'Uceania; si parla cusì d'Australia par indicà u cuntinenti uceanicu. L'Uceania hè u più chjucu di i cuntinenti, è u pinultimu par pupulazioni, dopu l'Antartidi, incù circa 32 milioni d'abitanti.

Orugrafia[mudificà | edità a fonte]

I cateni muntosi maiori di l'Uceania si trovani in i trè isuli maghjori, d'arcipelaghi, di u cuntinenti. A catena chì righjunghji l'altitudini maghjori hè quidda di a Nova Guinea. Ni facini parti i più alti vetti di u cuntinenti: u Puncjak Jaya o Carsztens (4.884 m) è u Monti Wilhelm (4.509 m). Sò dopu l'Alpi Neuzilandesi, chì parcorrini i dui isuli di l'umonimu arcipelagu. A vetta maiori di sta catena hè u Monti Cook o Aoraki (3.764 m) in l'Isula di u Sudu. Infini ci sò l'Alpi Australiani, chì custieghjani a costa uriintali di l'Australia. Righjunghjini eddi solu a quota di 2.228 metri (Monti Kosciuszko in u Novu Galles di u Sudu). Bisogna signalà ch'è ancu muntagni isulati è massicci prisenti in l'isuli minori poni righjunghja altezzi elevati, par asempiu u vulcanu Mauna Kea, in l'isula di Hawaii righjunghji i 4.205 metri.

Idrugrafia[mudificà | edità a fonte]

L'Uceania hè u sicondu cuntinenti, dopu quiddu americanu, par ricchezza di risorzi idrichi in rapportu à a pupulazioni.

Rigioni, Stati è Tarritorii[mudificà | edità a fonte]

Uceania (Divisioni in Macrurigioni aduttata da l'ONU)

Par a maiò parti l'Uceania cunsisti, oltri à Australia è Nova Zilanda, in picculi isuli naziunali. Papua Nova Guinea è Timor Estu sò l'unichi nazioni incù cunfini annantu à terra, incù l'Indunesia. I nazioni di l'Uceania ani parechji gradi d'indipindenza da i putenzi culuniali chì i pussedini, è ani niguziatu parechji tipi d'accordu. A siguenti lista cunteni i tarritorii chì sò stati classificati com'è parti di l'Uceania da l'UNESCO; altri sò à volti aghjunti, sicondu parechji intarpritazioni. Di seguitu sò ripurtati i Stati è i Tarritorii di l'Uceania par ognuna di i quattru rigioni in i quali i Nazioni Uniti dividini u cuntinenti.

Melanesia[mudificà | edità a fonte]

Micrunesia[mudificà | edità a fonte]

Pulinesia[mudificà | edità a fonte]

  • Quocas (Nova Zilanda)
  • Pulinesia Francesa (Francia)
  • Ualis è Futuna (Francia)
  • Samoa
  • Samoa Americani (Stati Uniti USA)
  • Ellice Tuvalu
  • Nova Zilanda Tokelau (Nova Zilanda)
  • Tongu
  • Niuè (Nova Zilanda)
  • Isuli Pitcairn (Regnu Unitu GB)

Altri tarritorii di l'Uceania[mudificà | edità a fonte]

  • Isula di Pasqua (Cili)
  • Hawaii (Stati Uniti d'America)
  • Isula di u Natale (Australia)
  • Isuli Cocos (Australia)

Dinsità di pupulazioni[mudificà | edità a fonte]

Lista di paesi/dipindenzi urdinati sicondu a dinsità di pupulazioni in abitanti/km2. Sti scifri includini ancu l'acqui interni (fiuma, lava, è cetara.) è dunqua poni essa infiriori à quiddi prisenti in i schedi di i varii paesi. Sicondu i calculi scentifichi, u numaru currilatu à l'Uceania varieghja da 36.000 à 40.000.

Storia di l'Uceania da l'indigeni à i primi ispluratori auropei[mudificà | edità a fonte]

I pupulazioni indigeni di l'Uceania si stabilini in i loca induva dopu i truvetini l'Auropei in ebbichi moltu più antichi di quiddi chì si pò creda; sfruttendu u fattu ch'eddu esistia una via tarrestra trà l'Asia è l'Uceania, i primi omini ghjunsini in Nova Guinea è in Australia circa 60.000 anni fà. Da sta prima "culunisazioni", in tempi moltu più ricenti si ni dipartì un'altra, incintivata da l'oramai cunsulidata cunniscenza di a navigazioni: trà u 1000 A.C. è l'annu zeru, veni à dì quandu in Auropa era natu da pocu l'Imperu Rumanu, migliaii di parsoni si spustoni gradualamenti da un'isula à l'altra, finu à pupulà tuttu u Pacificu.

Hè assudatu chì st' "espansioni" riguardò Pulinesia è Milanesia, è da i picculi isuli appena righjunti sti populi ghjunghjitini finu in Nova Zilanda, mentri a Micrunesia fù "scuparta" da l'abitanti di l'Indunesia circa in u 7000 A.C. Infini da a Pulinesia, in u corsu di u prima millenniu di a nova era, mentri in Auropa finia l'Imperu Rumanu è cuminciava u Medievu, si spinsini eddi finu à i gruppi d'isuli più spirduti, com'è i Hawaii o l'isula di Pasqua, è forsi ancu l'America Miridiunali, com'è tistimunieghjani certi antichi lighjendi: com'è fù assicuratu u so successu? Grazia à un'abilissima cunniscenza di l'ondi, sti omini funi sempri capaci di stabiliscia si induva edda esistia un'isula intornu ad eddi. U prima Auropeu à veda u Pacificu fù Vasco Nunez di Balboa in u 1513, è trà u 1519 è u 1522 Ferdinando Magellanu fù u prima à navigà ci cumpiendu a prima circunnavigazioni di u globu; eppuri eddu ùn vedi molti terri fora di dui atolli è di l'isuli Marianni, postu ch'eddu avia sceltu di suvità una strada troppu sittintriunali.

L'intaressi di i Spagnoli versu l'Indii ("u duminiu parsunali di i Portughesi") i purtò à fundà una culonia in i Filippini (da a quali dibulamenti si espansini versu i Marianni è a Micrunesia) è à culligà a via mari incù u Messicu o u Perù, datu chì u strettu di Magellanu allungava di troppu u viaghju da l'Auropa ed era troppu priculosu. Sfruttendu l'alisei, i Spagnoli riiscini à truvà a strada ghjusta par effittuà i culligamenti in u Pacificu sittintriunali (pari stranu ch'è ùn avissini mai scupartu l'Hawaii), ma quantunqua numarosi viaghji di soiu funi diretti in l'emisferu miridiunali à a ricerca di cuntinenti scunnisciuti; grandi navigatori com'è Luis Vaez di Torres, Andres De Urdaneta, Alvaro De Saavedra, Pedro De Quiros è Alvaro De Mendana De Neyra da a siconda mità di u Cinquicentu spluroni l'Oceanu Pacificu è scuprarani molti di l'isuli principali (Marchesi, Tuamotu, Salumoni, Marshall, Santa Cruz, Novi Ebridi) senza parò piglià ni pussessu.

Par u più i so rapporti funi tinuti sicreti da a mammapatria (chì cunsidarava quidd'oceanu u so mari privatu) è dopu sminticati. In u seculu XVII l'Olandesi si sustituitini à i Portughesi com'è duminatori in l'Indii è da quì cumincetini à spinghja si versu u Pacificu. Finu à a prima mità di u Setticentu funi omini Olandesi à cumincià a splurazioni cumplessa di l'emisferu australi; si ricorda Wilhelm Janszoon chì in u 1606 sbarcò par prima in Australia, Abel Tasman chì trà u 1639 è u 1644 splurò i costi di u stessu cuntinenti, scuprì a Nova Zilanda, a Tasmania, i Figi è i Tonga è Jacob Roggeveen chì in u 1722 righjunsi par prima l'isula di Pasqua è i Samoa. Eppuri quissi, com'eddi aviani fattu i Spagnoli, ùn culunizoni micca quiddi terri: l'isuli parchì troppi chjuchi o luntani è l'Australia parchì troppa arida (ma Tasman ni avia spluratu solu a parti uccidintali duminata da l'Outback, quandu quidda uriintali era moltu più ricca) chì quantunqua fù chjamata à longu "Nova Olanda".

Da u Setticentu à i ghjorna d'oghji[mudificà | edità a fonte]

Beddu prestu funi l'Inglesi à intarissà si à a zona. Trà u 1768 è u 1779 u capitanu James Cook cumpiì trè viaghji, in i quali splurò a costa uriintali di l'Australia appurendu chì ùn facia micca parti di l'imaginariu cuntinenti australi circatu dighjà da i Spagnoli: u stessu par a Nova Zilanda chì circunnavigò intiriamenti, mentri fù u prima à sbarcà à l'isuli Hawaii è à parcorra u strettu di Torres (da veda sopra) avendu l'intuizioni chì a Nova Guinea è l'Australia ùn erani micca uniti com'è tutti pinsavani tandu. In u so sicondu viaghju Cook si spinsi finu à latitudini fritissimi, distrughjendu u mitu di u cuntinenti australi: s'eddu esistia, si truvava in loca cusì vicini à u Polu Sudu da ùn essa micca abitevuli (L'Antartidi sarà dopu scupartu in u 1820). I so splurazioni sò stati cirtamenti i più impurtanti in a storia di l'Uceania; eppuri ùn fù micca u prima di i grandi navigatori chì in u Setticentu "ghjiranduletini" par u Pacificu: da u 1766 à u 1769 Louise Antoine de Bougainville era statu u prima francesu à circunnavigà u globu, in u 1766 Samuel Wallis avia (ri)scupartu i Tuamotu, trà i quali a splendida Tahiti è i Pitcairn, in u 1785 Jean Francoise La Perouse era partitu incù l'intentu d'emulà i so pridicissori è in u 1699 William Dampier avia suvitatu l'ormi di Tasman in Australia è scupartu a Nova Irlanda è a Nova Britannia. L'ultimi grossi dubbiti giugrafichi funi chjariti da Matthew Flinders chì in u 1801 definì una volta par tutti i costi di l'Australia è appurò chì a Tasmania era un'isula, cosa chì mancu Cook avia capitu. In u frattempu iniziò à diffonda si u mitu di u "bon salvaticu" (criatu da Bougainville, chì cuntinueghja sempri oghji) chì vivia in armunia incù a natura. A culunisazioni di sti zoni fù iniziata da l'Inglesi in Australia, ma in modu assà insulitu: tantu schersu era l'intaressi di stu cuntinenti à u quali oramai l'Olanda avia rinunciatu, chì fù usatu com'è culonia pinali; in u 1788 sbarcò à Botany Bay (induva oghji sorghji Sydney) u prima caricu di galiotti. Pocu dopu eppuri ghjunghjitini ancu altri parsoni, com'è in Nova Zilanda (da u 1814) incù l'intentu di crià grossi addivamenti: sti omini tinaci in u corsu di u XIX seculu prima scindarani à patti (Trattatu di Waitangi, 1840), dopu scunfighjarani i Maori in Nova Zilanda è cacciarani l'Aburigeni in i zoni più ustili di l'Australia, ch'eddi splurarani in longu è in largu; mimurabili l'impresa di Robert Burke è William Wills chì in u 1860 riescini à righjunghja a costa nordu da Melbourne, à traversu diserti è furesti. Sti dui grandi culonii iniziarani u longu prucessu d'emancipazioni da l'Inghilterra da a so trasfurmazioni in Dominions, l'Australia in u 1901 è a Nova Zilanda in u 1907, à a piena indipindenza dopu a siconda guerra mundiali. Par quantu riguarda u restu di l'Uceania, sarà friquintatu da missiunari, mircinari è cummircianti da l'iniziu di l'Ottucentu, ma i primi culonii sarani quiddi francesi: Pulinesia Francesa è Nova Calidonia da u 1842, à i quali s'aghjunghji l'arcipelagu di Wallis è Futuna in u 1853. L'altri tarritorii sò veluciamenti accupati da Germania (Micrunesia è Nova Guinea) è Inghilterra (tutti l'altri isuli) dapoi u 1882, finu à a prima guerra mundiali, quandu a Germania perdi i so tarritorii chì passani à l'Inghilterra è à i Stati Uniti. Probbiu i stati Uniti sarani l'unichi à a fini à mantena una certa influenza annantu à u Pacificu par a so vicinanza (mentri Francia è Inghilterra cuncidarani l'indipindenza à gran' parti di l'isuli) soprattuttu in Micrunesia induva par dicennii sò stati effittuati piriculosi sperimenti nucliari, di i quali oghji a pupulazioni lucali devi arghjinà l'effetti. Hè quantunqua impurtanti di nutà chì sempri oghji sti trè stati mantenini un certu numaru di culonii in Uceania, chì ferma dunqua l'unicu cuntinenti sempri piinamenti influinzatu da i putenzi mundiali. I stati indipindenti sò 14.

Da veda[mudificà | edità a fonte]