Pruserpina

À prupositu di Wikipedia
Pruserpina, in un opara (1873–77) di Dante Gabriel Rossetti (Tate Gallery, Londra)

Pruserpina (o Proserpina) (lat. Proserpĭna) hè a virsioni rumana di a dea greca Persefona o Kore (gr. κόρη, zitedda). U nomu pudaria dirivà da a parola latina proserpere ("emerghja") chì significheghja a crescita di u granu. Infatti, in urighjina, fù senza dubbitu una dea agresta. Fù ancu idantificata incù a dea Libara.

Pruserpina era figlia di Cereri; rapita da Plutonu rè di l'Adi mentri cuglia i fiora nantu à i rivi di u lavu Pergusa à Enna è trascinata nantu à u so carru trainata da quattru cavaddi neri, ni divintò a sposa è fù righjina di l'Inferni. Dopu ch'è a mamma avissi chertu à Ghjovi di fà la libarà, poti riturnà in terra, pattu è cundizioni ch'edda trascurrissi sei mesa à l'annu sempri incù Plutonu. Cereri facia calà u fretu è a cutrura duranti i mesa in i quali a figliola era assenti com'è cennu di dulori, par fà risvighjà dopu a natura par u ritornu di Pruserpina nantu à a terra.

U so cultu à Roma fù introduttu accantu à quiddu di Dis Pater (assimilatu l'Adi), in u 249 a.C.

Si cilibràni tandu in so onori i Ghjochi Tarantini, cusì chjamati da una lucalità in u campu di Marti, u Tarentum.

Oghji hè par edda intitulata l'Università Kore di Enna, cità à a quali Pruserpina era prufundamenti liata.

U mitu[mudificà | edità a fonte]

U "Rattu di Pruserpina", di Luca Giordano

U rattu di Pruserpina hè un mitu trà i più celebri di a tradizioni pagana Ciciliana, ritrattu par via di cunsiquenza in parechji è priziosi opari d'arti com'è u gruppu sculturali di u Bernini.
U rattu si rializò annantu à u lavu di Pergusa, in i vicinanzi di Enna.

Plutonu, diu di l'inferni, stancu di i tenebri di u so regnu, dicisi un ghjornu di affiurà à a luci è veda un pocu di stu mondu....Dopu un longu è faticosu camminu emersi infini annantu à una piana biddissima, posta à meza costa di u monti Enna. Era Pergusa, da u lavu turchinu, alimantatu da vadini armuniosi è imbidditi da fiora di tanti varietà chì mischiendu i prufumi criavani suavi odori è cusì intensi da imbriacà... di suttrattu, vugliendu u sguardu, scorsi in un pratu un gruppu di ziteddi femini chì cugliani fiora incù muvimenti lebbii, fiori frà i fiori


Da u racontu di u celebru pueta Claudiano, Plutonu, rè di l'inferni, dicisu di visità a terra, emersi in i circonda di Enna, annantu à i Monti Erei in u centru di a Cicilia, è scorsi Pruserpina, figlia di a dea Cereri, trà i tanti ziteddi femini impignati à coglia fiori nantu à i rivi di u lavu di Pergusa.

[Plutonu] si pricipitò versu edda [Pruserpina], chì, vistu lu, cusì neru è ghjigantescu, incù quiddi ochji di focu è i mani tesi par intuppà la, fù colta da u tarrori è fughjì lighjeri incù i so cumpagni... U diu di l'Ade, in dui salti li fù à dossu è l'abbracciò vuraciamenti è via cù u dolci pesu; a posi annantu à u carrozzu, in vanu ostaculatu da una ghjuvanetta, Ciane, cumpagna di Pruserpina, chì tantò di firmà i cavaddi, ch'è u diu infuriatu a trasfurmò in fonti. Sempri oghji Ciane, incù i so papiri, porta i so acqui lindi à Siracusa
Claudiano


Cereri, mamma di Pruserpina è dea di l'Olimpu, fù addisparata da a nutizia di a scumparsa di a figliola, è invucò l'aiutu di Ghjovi, rè di tutti i dei, par aiutà la à ritruvà a bedda Pruserpina.

Dopu novi ghjorni è novi nuttati in biancu di dulori, dicisi di addrizzà si à Ghjovi par pricurà lu di fà li turrà ad avè a figliola; ma Ghjovi nichjava (comu pudia tradiscia u so frateddu Plutonu?).

Tandu Cereri, scema di dulori, dicisi di pruvucà una grandi sicchina in tutta l'isula. È dopu a sicchina fù a caristia è l'omini è i bestii muriani in grandi quantità. Ùn valiani micca invucazioni è scunghjuri à a dea, chì era irremuvibuli.
Ghjovi inviò Mercuriu da Plutonu par impona li di ristituiscia Pruserpina à a mamma. À Plutonu ùn ristò ch'è à ubbidiscia. Parò, prima di fà la parta, feci manghjà à a so amata graniceddi di mela granata

Claudiano


À u mitu di Pruserpina è à l'ira di Cereri si faci ricuddà l'altirnanza di i staghjoni.

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

Copia di U rattu di Pruserpina da Vincenzo de' Rossi
…A Dis Pater si ricollega Pruserpina (u nomu hè di urighjina greca, trattendu si di quidda dea ch'è i Grechi chjamavani Persefona) chì simbulizaria a sumenti di u frumentu è ch'è a matri avaristi circata dopu à a so scumparsa.…
Marco Tullio Ciciaronu, De natura deorum II,66


Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]


Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.