Vai al contenuto

Mela granata

À prupositu di Wikipedia
U miligranu
Punica_granatum
Classificazioni scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordini Myrtales
Famiglia Lythraceae
Genaru Punica
Nomu binuminali
Punica_granatum
Linnaeus, 1753

U miligranu (Punica granatum) hè un arburi fruttevuli chì faci parti di a famiglia di i Lythraceae. Hè cultivata dapoi i tempi antichi pa i so frutti è i so beddi fiori. Hè un picculu arburi chì hè altu sin'à 6 metri. Pò campà insin'à dui centu anni. Hè un arburi chì perdi i casci, ma pò accada ch'eddu i tinissi, in certi rigioni. I foglii sò lungarini è opposti, longhi da 3 à 7 cm è larghi da 1 à 2 cm. U miligranu fiurisci da maghju à aostu. I fiori sò rossi rossi è t'ani un diamitru di 3 cm. U miligranu suporta bè u fretu (sin'à -15 °C) ma si piaci di più in i loca caldi.

U miligranu hè urighjinariu di l'Asia uccidentali. Hè cultivatu avali in tutti i cuntinenti è in particulari in China, in u Meziornu di i Stati Uniti d'America, in Arghjintina.

S'usani i fiori freschi di u miligranu in infusioni par luttà contr'à l'affannu.

U fruttu di u miligranu

U miligranu hè cultivatu in Corsica.

Accadi chì u miligranu fussi mintuvatu in a litteratura corsa. Par esempiu:

Tutti l’anni à a branata,
Ci era un nidu di pincionu,
Annant’à a mela granata,
Ziffa à l’orlu di u strittonu,
In a baracocca vicina,
Un antru di cardalina

Altri noma corsi di u miligranu sò: u magranà, a mela granata.

Da veda dinò

[mudificà | edità a fonte]