Natalellu di Rusiu

À prupositu di Wikipedia
Rusiu, u paese nativu di Natale Sarocchi

Natale Sarocchi[1], dettu Natalellu di Rusiu (Rusiu, 28 ghjugnu di u 1839 - Rusiu, 7 marzu di u 1916) hè statu un pueta corsu, chì hà scrittu puesie in lingua corsa è taliana[2].

Biugrafia[mudificà | edità a fonte]

A casa di Natalellu Sarocchi in Rusiu

Natale Sarocchi hè esciutu d'una famiglia abbastanza asgiata, originaria di u paese di Rusiu.

U so babbu, Stefanu Sarocchi dettu Cacarenu, era natu in u 1796. Pruprietariu di boi, era un pueta in lingua corsa è taliana, "un omu pienu di spiritu", scrive Roccu Multedo. A so mamma era nata in u 1808. Era maritatu incù Maria Antonia Sarocchi detta Tolla, a so cucina di terzu, chì n'hà avutu ottu zitelli (4 masci è 4 femine). A so prufissione fù quella di mulinaghju da u 1860 sinu à u 1914, chì tandu u so mulinu fubbe distruttu da un incendiu.

Chjamatu da l'armata, scrisse tandu u sunettu Partenza, u so prima puema cumpostu u 1a frivaghju di u 1861. Incaricatu di famiglia, in u 1866 fù liberatu di tutta obbligu militarescu, à a vigilia di a guerra di 1870-1871.

Natalellu pussedia una casa riditata di a so famiglia in Rusiu.[3]

Pueta dapoi a so zitillina, Natalellu era passiunatu dinù per a musica. In i so puemi, parla di Smenticone, un famosu sunadore di viulinu chì friquintava u paese di Rusiu à un'epica induve u paese ùn era culligatu incù u steriore da nissuna strada. Un passaghju imprudata à spessu era l'ascensione di u Monte Pianu Magiore (1451 m), trà Sermanu (Boziu) è Rusiu.

Cantore di Rusiu, Natalellu era unu pueta di lingua taliana è corsa guasi cumplittamente sminticatu[4].

Eppuru, Benedettu Sarocchi li hà cunsacratu in u 1993 un assaghju sottu à u titulu Natalellu Sarocchi, pueta di Rusiu[5], è Maria Francia Bereni-Canazzi ùn l'hà micca sminticatu nemmenu in a so Inchiesta in San Lorenzu annantu à l'opinione faccia à u Diavule[6]

Li accadia dinù qualchì volta di scrive puemi cummandati da l'amurosu dilusi.

Autodidattu, avia imparatu solu à leghje è à scrive in talianu, a sola lingua chì in usu à l'epica in litteratura.

Opere[mudificà | edità a fonte]

Natale Sarocchi hà scrittu assai puemi. I prima tempi, dittava i so puemi à u curatu di u paese o à persone litterate. Ma molte di e so opere sparitinu à u mumentu di l'incendiu di u so mulinu.

Ùn cisserà in numerosi puemi, d'oppone si à u castigu ch'ellu era tandu u banditismu. Parcipava ancu à e ghjustre puetiche di chjam' è rispondi incù l'impruvisadori lucali. Natalellu hà parlatu dinù in versu, di a guerra di 1870-1871 guasi cù a manera d'unu currispundente di guerra.

Numerosi sò i so puemi chì sò stati stampati in Le Petit Marseillais, u Messager Corse o A tramuntana[7] à a quale Natalellu cuntribuì regularmente à a fine di u seculu.

U so ultimu puema A guerra di u 1914 (A Vittoria di a Marna) in 70 strufate fubbe cunsacratu à a guerra di 1914.

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

  • Roccu Multedo in Natalellu di Rusiu - Stampa Petru Dumenicu Sammarcelli, Biguglia, aprile 2001

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.
  2. Roccu Multedo in Natalellu di Rusiu Stampa Petru Dumenicu Sammarcelli, Biguglia, aprile 2001
  3. Ci vole à sapè ch'è a placca di marmeru ùn hè micca stata apposta annantu à a casa sputica di Natallelu).
  4. Fernandu Ettori in Corsica, enciclupedia regiunale - C. Bonneton Ed. p. 172, 1979
  5. Assaghju di maestria di lingua è Civilisazione corse à l'Università di Corsica.
  6. Assaghju di D.E.A. prisintatu à u Centru di Ricerche corse à l'Università di Corti in u 1998.
  7. A Tramuntana hè stata fundata u 11 uttrove di u 1896 in Aiacciu da Santu Casanova

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]