Monte Padru

À prupositu di Wikipedia
U monte Padru vistu da Ghjunsani

U monte Padru (si sente ancu u Padre) hè una vetta muntosa di u massicciu di u monte Cintu, in Corsica.[1] S'inalza à 2390 metri d'altitudine, duminendu e valle di l'Ascu (in Caccia) è di a Tartaghjine (in Ghjunsani).

Situatu annantu à un contraforte di a catena cintrale, à cavallu annantu à e cumune d'Ascu è d'Olmi è Cappella, custituisce u culmine di Ghjunsani è u più alta vetta in a sponda sinistra di a valle d'Ascu.

Geugrafia[mudificà | edità a fonte]

U monte Padru s'inalza trà a valle di a Tartaghjine è a valle di u fiume Ascu, spicchendu Ghjunsani di a valle d'Ascu. Culminendu à 2390 metri d'altitudine, hè u u più puntu altu d'una piccula serra muntosa custituita da a cima di a Stattoghja, u capu à a Sellula è u monte Padru, fendu fronte à u virsante nordu di u massicciu di u monte Cintu, culmine di a Corsica incù i so 2706 metri.

Parechji cunsidereghjanu u monte Padru cum'è a vetta di a Balagna. Hè difatti a vetta di a regione di Ghjunsani. Vetta emblematica di u nordupunente di l'isula, hè visibile dapoi a cala di Calvi, u massicciu di u Cintu ma ancu dapoi a costa occidentale di Capicorsu o da e muntagne di u centru di l'isula (u monte Ritondu per indettu).

Storia[mudificà | edità a fonte]

E punte di frecce di l'età di a petra sò state ritruvate à a superficia di a terra annantu à u monte Padru. E punte di frecce sò classificate in duie grande categurie : certe di forma lungarina cum'è in l'isule situate trà l'Italia è a Corsica, sò di tipu talianu ; d'altri più triangulari, incù e dinticature più pronunciate è incù u picciolu megliu propurziunatu sò di forma francese. Omu ne trova simile in e tole di e Causses, di a Lozère è di l'Hérault. Sò punte di frecce di 'ssu tipu chì sò state scuperte annantu à u monte Padru, ma ancu in di i lochi abbastanza prossimi : annantu à u piccu del Santu vicinu à Palasca, sopra à Ochjatana, è vicinu à a bocca di a Battaglia annantu à u territoriu attuale di Piogiula[2].

Girandulata[mudificà | edità a fonte]

U monte Padru vistu da a Balanina in Petralba

Hè abbastanza difficiulmente accessibile tanta dapoi a valle d'Ascu ch'è dapoi u virsante Tartaghjine. U panorama in a punt hè eccezziunale: abbraccia u litturale di Lisula, parte assai di a Balagna (frà altru u situ di Sant'Antuninu), l'Agriate, a valle di l'Ostriconi, e creste di a Castagniccia, e Penne Rosse vicinissime, l'inseme di a valle d'Ascu è a guasi tutalità di e vette di a catena cintrale sin'à u monte Ritondu passendu in particulare da u monte Grossu, u Paglia Orba, u monte Cintu è u monte Cardu senza sminticà Capicorsu. Una scatula à lettere hè prisenta bè bè in a vetta per quellu chì vole marcà u so passaghju.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.
  2. A Corsica in l'Antichità è in l'altu Medievu - Saveriu Poli Lib. A. Fontemoing Parigi 1907 p. 9