Mari liguru

À prupositu di Wikipedia
U mar' Liguru: in rossu i cunfini sicondu l'Urganisazioni idrugrafica internaziunali, in turchinu i cunfini sicondu l'Istitutu Idrugraficu di a Marina Militari Taliana
A Torra di a Meloria à u largu di Livornu

U mari Liguru (o mare Liguru) hè a parti più sittintriunali di u mari Tarraniu uccidintali.

I cunfini[mudificà | edità a fonte]

U cunfini suduccidintali hè dilimitatu da una linia imaginaria chì cullega Punta di Rivillata, à punenti di Calvi, in a Corsica sittintriunali, incù Capu Ferratu à livanti di Nizza, mentri u cunfini suduriintali, chì u dilimiteghja da u mari Tirrenu, corri trà u Capicorsu è u prumontoriu di Piumbinu, passendu à traversu u canali di Corsica, l'Isula d'Elba è u canali di Piumbinu. Eppuri, l'Urganisazioni idrugrafica internaziunali, in un ducumentu di u 1953 sempri in vigori, stabilisci chì u cunfini suduccidintali hè dilimitatu da una linia imaginaria chì cunghjunghji u Capicorsu incù u cunfini trà Italia è Francia (Ponti San Luigi), mentri u cunfini suduriintali hè dilimitatu da una linia chì và da u Capicorsu à l'isula di u Tinettu, cusì da una linia chì cunghjunghji l'isula di u Tinu è a Palmaria finu a Punta San Petru, in i circonda di u golfu di a Spezia. Quistu cunfini hè in via di ridifinizioni: infatti a stessa Urganisazioni hà pubblicatu una abbozzu di u ducumentu difinitivu annantu à i limiti di i mari chì faci cuincida u cunfini suduccidintali di u mari Liguru incù una linia chì unisci a costa tuscana longu u 43º parallelu à u Capicorsu è cusì finu à Capu Grossu. A difinizioni sempri in vigori sicondu l'Urganisazioni idrugrafica internaziunali currispondi grossu modu a quidda tradiziunali, a quali attribuisci l'intreia costa tuscana (finu à a foci di a Magra) à u mari Tirrenu. Sta virsioni tradiziunali di i cunfini hà purtatu à parechji cunsiquenzi: vicinu à Pisa ind'è l'anni trenta hè stata fundata una lucalità balneari dinuminata Tirrenia; u quutidianu di Livornu si chjama U Tirrenu è Viareggio com'è puri Castiglioncello sò pupularamenti difiniti com'è i Peruli di u Tirrenu. Occorri puri à cunsidarà chì in i carti di l'Ottucentu u mari chì bagnava a Tuscana era calchì volta chjamatu simpliciamenti Mari Tuscanu. L'Istituto Idrografico di a Marina Militare Italiana usa par u più "Mar' Liguru" (ma ancu, in parechji casi, "Mar' Tirrenu") in u purtulanu rilativu à a costa tuscana sittintriunali.

Carattaristichi fisichi[mudificà | edità a fonte]

U mari Liguru bagna i costi di a Liguria (a Riviera ligura), parti di quiddi di a Tuscana (a Riviera apuana, a Versilia, u litturali pisanu è a costa di l' Etruschi, vali à dì u litturali trà Livornu è Piumbinu), quiddi di a Corsica è di l'Alpi Marittimi (Costa Azurra) è quiddi di u principatu di Monacu, è ancu i rilievi sottumarini di a Meloria, l'isuli di Capraia è Gurgona è a costa sittintriunali di l'Isula d'Elba, arii rinumati par i biddezzi paisaghijstichi è u clima dolci. In a parti più sittintriunali si trova u golfu di Genuva chì ni hè intiriamenti cumpresu. U mari ricevi da livanti l'acqui di l'Arnu è di molti altri fiuma d'urighjina appinninica com'è u Serchiu è a Magra. Longu i so costi si/ trovani impurtanti scali purtuali cummirciali di i quali u maghjori hè u portu di Genuva. Altri porti di rilievu sò quiddi di Mentonu, Savona, di a Spezia, di Carrara, di Piumbinu è di Livornu. U mari Liguru righjunghji à nordupunenti di a Corsica una prufundità massima di più di 2 850 m.

Storia[mudificà | edità a fonte]

In antichità u mari Liguru si chjamava, in latinu, Mari Ligusticum, u mari chì bagnava i terri abitati da l'antichi Liguri. In u V seculu a.C. u tarritoriu abitatu da sta pupulazioni si stindia ben' oltri i cunfini di l'attuali Liguria è a stessa Ripubblica di Genuva, cumprindendu parti di l'attuali costa francesa è di quidda tuscana finu à l'altezza di Livornu. U mari Tirrenu (Mari Tyrrhenum) prendi inveci u nomu da u populu di i Tirreni (Tyrsenoi o Tyrrhenoi), megliu cunnisciuti com'è Etruschi, i quali tarritorii in u VIII seculu a.C. si stindiani finu à a foci di l'Arnu in i circonda di Pisa, è chì in i dui seculi successivi amplifichetini u so raghju d'azzioni finu à a foci di u fiumu Magra.

Prutizzioni di l'ambienti[mudificà | edità a fonte]

À u scopu di pruteghja i numarosi spezii di cetacei prisenti in u mari Liguru, a Francia è l'Italia l'ani classificatu in u 1999 com'è SPAMI Specially Protected Areas of Mediterranean Importance (vali à dì aria di u mari Tarraniu di particulari impurtanza). U Santuariu di i Cetacei di u mari Liguru copri un'aria di 84 000 km² in a zona di mari apartu davanti à u cunfini trà Francia è Italia. Hè una di i zoni di u Mari Tarraniu induva incù più faciulità hè pussibuli avvistà gruppi di cetacei. In u 1996 l'Italia hà istituitu u Parcu Naziunali di l'Arcipelagu Tuscanu grazia à u quali sò salvavardati i setti isuli maghjori di l'arcipelagu è i fundali incù tutta l'impurtanti fauna sii di u mari Tirrenu sii di u Liguru. Hè attualmenti u più grandi parcu marinu d'Auropa. In u 1999 hè statu istituitu u Parcu naziunali di i Cinqui Terri, in Liguria, intiriamenti in a Pruvincia di a Spezia, chì par i biddezzi naturalistichi di u so tarritoriu hè un'impurtanti distinazioni turistica par chi hè intarissatu non esclusivamenti à u turisimu balneari.

Tarritorii bagnati da u Mari licuru[mudificà | edità a fonte]

Statu Righjoni Dipartimentu o
Pruvincia
Francia Pruvenza-Alpi-Costa Azurra Alpi Marittimi
Corsica Corsica
 Monacu -- --
Italia Liguria Imperia
Savona
Genuva
A Spezia
Toscana Massa è Carrara
Lucca
Pisa
Livornu

Da veda[mudificà | edità a fonte]