Manuele I di Portugallu

À prupositu di Wikipedia

L'ortografia è a grammatica di 'ssu articulu ùn sò micca currette. Pudete cuntribuisce à ammigliurà le.


D. Manuele I, u Fortunatu (1469-1521) fù rè di u Portugallu è di l'Algarve trà u 1495 è u 1521, un periodu di grandi navigazioni è scuperte, cù l'arrivu in India è in Brasile. D. Manuele, cunnisciutu cum'è O Venturoso, hè natu in Alcochete, in Portugallu, u 31 di maghju di u 1469. Figliolu di D. Fernando, Duca di Beja, è di D. Beatriz, era u nipote di u rè D. Duarte I di Portugallu chì hà regnu trà u rè D. 1433.

pittura di Manuele I di Portugallu
corona reale di Manuele I di Portugallu

In u 1495, D. Manuele divintò u quintu rè di a dinastia Avis è u quattordicesimu rè di u Portugallu, succedendu à u rè D. Ghjuvanni II di Portugallu.


grandi navigazioni[mudificà | edità a fonte]

Duranti u regnu di u rè Manuele I, chì durò 14 anni, sò stati fatti i viaghji più impurtanti, cunsulidanu i grandi viaghji portughesi chì principiavanu à u principiu di u XVmu seculu. U cuntattu direttu cù l'Oriente era un grande sognu di i monarchi è i cummercianti portughesi, postu chì u paese hà digià cummercializatu un gran numaru di prudutti, cum'è chiodi di garofano, pepite, noce moscata, I prudutti cummirciali sò vinuti da l'India, attraversu u Mediterraniu, attraversu i cummercianti italiani è i cummercianti arabi, chì anu elevatu enormamente u prezzu di i prudutti. In u 1497, duranti u regnu di D. Manuele, Vasco da Gama abbandunò Lisbona in a grande avventura di scopre a strada marittima versu l'India, sguassendu l'Africa. Dui anni dopu, A flotta tornò piena. Duranti u regnu di D. Manuel, parechji altri viaghji impurtanti sò stati fatti, trà elli, quellu di João Fernandes Labrador, chì ghjunse in a penisula canadiana chì hà ricevutu u so nome, quella di Gaspar Corte Real, chì hà scupertu Groenlandia è Pedro Alvares Cabral chì hà scupertu u Brasile.

L'amministrazione di Manuele[mudificà | edità a fonte]

Approfittendu di a ricchezza, D. Manuele I lasciò segni nantu à a ghjustizia di u Portugallu urdinendu a rivisione di e lege di u regnu, in una compilazione chì divintò cunnisciuta com'è "Ordenações Manuelinas". A so diffusione hè stata accelerata da l'usu di a stampa, chì hè ghjunta in Portugallu in u 1487. Sì i ghjudici ùn l'applicanu micca, sò stati multati.

D. Manuele I sondaghju a pruvisione di cura in tuttu u paese. Sicondu sta cuntabilità, ci saria circa cinque centu istituzioni di assistenza in u regnu, cumpresi dui centu ospedali, cù un totale di dui è mezzo mila letti.

Stile manuelino[mudificà | edità a fonte]

D. Manuele admirava l'arti è a musica è era abbastanza religiosu, cusì hà investitu una bona parte di a furtuna di u paese in a custruzzione di chjese è monasteri, è ancu di sponsorizà l'evangelizazione di u novu. Duranti u so regnu, si sviluppò un stilu artisticu ispiratu da i viaghji marittimi è i simboli di a Curona, chì diventò cunnisciutu cum'è manueline. Frà e so opere spicca u Monasteru di Santa Maria.

Fine di a vita[mudificà | edità a fonte]

D. Manuele I muriu in Lisbona à Paço da Ribeira, u 13 di dicembre di u 1521. U so corpu fù intarratu in u Monasteru di i Jerónimos.

U so predecessore era u so cuginu Ghjuvanni II di Portugallu è u so successore era u figliolu Ghjuvanni III di Portugallu.