Disertu libicu

À prupositu di Wikipedia
U disertu libicu

U disertu libicu (in arabu : الصحراء الليبية) hè a parti nordestu di u disertu di u Sahara trà a Libia, l'Egittu è u Sudanu, cuttighjata à u nordu da u mari Tarraniu, à livanti da u Nilu è à u sudu da i scogli di u Tibesti à u Tchad è u massicciu di u Darfour è a pianura di Khartum à u Sudanu.[1]

Dapoi a Siconda guerra mundiali, a parti nordestu di u disertu libicu in Egittu hè di solitu chjamata u disertu uccidentali (al-Ṣaḥrāʾ al-Gharbiyya) chì si trova à punenti di u Nilu.

Giugrafia[mudificà | edità a fonte]

L'oasi di u disertu di u punenti egizzianu

U disertu libicu copri una zona guasgi rittangulari di à l'incirca 1.100.000 km quatrati chì si stendi annantu à à l'incirca 1.100 km da livanti à punenti, è à l'incirca 1.000 km da u nordu à u sudu.

A parti cintrali di 'ssu disertu hè estremamenti arida è in certi rigioni, ci sò i periudi da 20 à 30 anni senza pricipitazioni. Ùn ci sò micca vadini è, cacciatu ni uni pochi di oasi, ùn ci hè micca stabilimenti umani, ancu i stradona o i pisti sò abbastanza chjuchi. Quissa spiega parchì un numaru rilativamenti debuli di parsoni ci s'avvinturani, in cuntrariu à a parti uccidentali di u Sahara, induva i stradona è una più grandi dinsità d'oasi aghjivuliscini a travirsata.

A parti nordestu hè custituita di una pianura piana in pindenza dolci versu u mari Tarraniu. I stati rucciosi inclinati sò stati intaccati da u ventu in a parti sudu, furmendu i penditi paralleli à u mari è aghjunghjendu uni pochi di cintunari di metri d'altura. À u pedi di 'ssi sciappali, l'erusioni eulica hà furmatu i diprissioni. A più grandi hè quidda di u Qattara, induv'eddu s'aghjunghji u più puntu bassu di tuttu u Sahara (-133 metri) è u sicondu puntu u più bassu d'Africa.

A rena intaccata da u ventu à u filu di u tempu hè stata cullucata è accumulata in duni chì poni aghjunghja parechji cintunari di metri di altura. 'Ssu grandi mari di rena accupa a maiò parti di a parti nordestu di u disertu libicu à u sudu di l'oasi di Siwa è à punenti di Bahariya è Farafra.

Più à u sudu si trova a pianura di Selima, una piana di rena granulosa chì accupa a parti sudestu di u disertu libicu, u tropicu di u Cancaru à u nordu di u Sudanu. À u nordu, una ramificazioni di u grandi mari di rena si stendi versu u punenti è accupa tutta a piana di a Libia, induva edda hè chjamata u mari di rena di u Calanasciu. 'Ssa zona di larghi duni di rena si parsuviteghja versu u sudu sottu à u nomu di Rebiana Sand Sea chì accupa tandu l'urlatura uccidentali di u disertu libicu.

Uni pochi d'oasi sò par u più situati annantu à u tarritoriu egizzianu : Siwa, Fayyum, Bahariya, Farafra, Dakhla è Kharga. L'oasi in tarritoriu libicu sò : Giarabub, Gialo, Cufra, Tazerbo è Rebiana. In a zona situata à u sudu, à a cunvirghjenza di i fruntieri egizziana, sudanesa è libica, ci sò l'altupiani rucciosi. U Gilf Kebir s'inalza à circa 300 metri sopra à a pianura circunvicina. Hà una superficia di circa 40.000 km quatrati è una struttura simili à quidda di l'altri altupiani di petra rinaghja di u Sahara cintrali.

À u sudu di u Gilf Kebir si trovani i massicci d'Arkenu, d'Uweinat è di Kissu. 'Ssi muntagni di granitu sò assà anziani, a so cunfurmazioni à forma di aneddu hè assà simili à quidda di u massicciu di l'Aïr à u Niger. U Nilu è a so vaddi formani a fruntiera uriintali di 'ssa zona disertica è custituiscini praticamenti a sola via di trasportu efficaci par i parsoni è a ropa.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.

Articuli cunnessi[mudificà | edità a fonte]

  • Giugrafia di a Libia
  • Giugrafia di l'Egittu
  • Disertu Uriintali
  • A diprissioni di u Qattara