Corsica è Sardegna

À prupositu di Wikipedia
A Corsica è a Sardegna in l'Imperu rumanu, versu u 120

A Corsica è Sardegna (Corsica et Sardinia in latinu) hè stata una pruvincia rumana.[1]

I Fenici sò i primi à creà fondachi cummerciali in Corsica è in Sardegna : Caralis (Cagliari), Tharros (Torre di San Ghjuvanni), ma i Grechi di Focea li facenu concurrenza incù e so culonie d'Alalia (attuale Aleria) in Corsica (fundata versu u -560) è di Terranova Pausania (Olbia) in Sardegna. I Cartaginese aiutati da l' Etruschi vincenu i Focei à Alalia in u -535. A Sardegna, eppo a Corsica, passanu sottu à u cuntrollu di Cartagine.

À u mumentu di a prima guerra punica, i Rumani attaccanu a Sardegna da u -259, ma ùn si ne impatruniscenu micca. Dopu à a disfatta di Cartagine in -241, i mercenarii sardi à u sirviziu di Cartagine si rivoltanu in u -238 è cherenu l'aiutu di i Rumani. Quelli dichjaranu di novu a guerra à Cartagine è mandanu a so flotta di guerra. In u -229, Cartagine cede à Roma a Corsica è a Sardegna, pirdendu cusì duie piazze strategiche in u mar' Tirrenu. À u mumentu di a siconda guerra punica (218-201), i Cartaginesi tentanu indarnu di ripiglià a Sardegna.

Carta antica di a Corsica è a Sardegna

I Rumani, maestri di e coste è di e piane, mettenu guasi un seculu à sottumette e pupulazione native di l'internu di l'isule. In u -27, a Sardegna è a Corsica, più o menu pacificate, diventanu una pruvincia senaturiale, ma l'insicurezza chì face rignà a predaghjina obbligheghja à trasfurmà la versu u 66 in pruvincia imperiale per mandà ci e ligione. Ghjudicate pocu attraente per causa di a so ruzezza, a Corsica è a Sardegna servenu parechje volte di locu di sbandimentu durente l'Imperu rumanu :

  • In u 19, Tiberiu manda in Sardegna parechje migliaie di ghjudei di Roma accusati da pruselitismu, affinch'elli lottinu contru à i briganti è travaglinu in e minere.
  • Seneca u Ghjovanu hè rilegatu in Corsica trà u 41 è u 48 (o u 49).

A Sardegna hè una di e pruvince produttrice di granu, ch'ella sporta versu Roma via Ostie, cum'è ne tistimunieghjanu e ripprisintazione cummerciale di Karalis (Cagliari) è di Turris (Portu Torres) in a piazza di e Curpurazione.

I Vandali, dopu à avè invaditu l'Africa rumana, s'imparuniscenu di a Corsica è di a Sardegna, versu u 456. E tenenu sinu in u 533, data di a so ricunquista da Bélisaire, generale di l'imperatore d'Oriente Ghjustinianu Ia. Ma l'Imperu bizantinu, ùn avendu più i mezi di cunsirvà a so duminazione, abbandona 'ss'isule à l'invasori arabi.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]