Cartula aurupea di i lingui rigiunali o minuritarii

À prupositu di Wikipedia
Stati membri chì ani firmatu è ratificatu in verdi scuru, stati chì ani firmatu ma micca ratificatu in verdi chjaru, altri stati di u Cunsigliu d'Auropa in biancu, stati micca membri di u Cunsigliu d'Auropa in grisgiu

A Cartula aurupea di i lingui rigiunali o minuritarii (o Cartula eurupea di e lingue rigiunale o minuritarie) [1] (in lingua inglesa: European Charter for Regional or Minority Languages, ECRML) hè un trattatu internaziunali cunclusu à Strasburgu u 5 nuvembri 1992 sottu à l’auspici di u Cunsigliu d'Auropa (STE 148).

Obbiettivi è mutivazioni[mudificà | edità a fonte]

A Cartula intendi, da un latu, pruteghja è prumova i lingui rigiunali o minuritarii com'è un aspettu minacciatu di u patrimoniu culturali auropeu, è da un antru prumova l'usu di sti lingui in a vita pubblica è privata. U so scopu hè escinzialamenti culturali.

Nasci da a custatazioni chì in parechji parti d'Auropa ci campani pupulazioni aututtoni chì parlani una lingua diffarenti di quidda di a maiuranza di a pupulazioni di u so Statu d'appartinenza.

A Cartula ùn copri micca i lingui parlati da i cumunità d'immigranti.

Adesioni[mudificà | edità a fonte]

Tutti i paesi auropei, senza eccezzioni, poni firmà a Cartula, ancu s'eddi ùn ani una lingua rigiunali o minuritaria (in u casu di u Lussemburgu par asempiu). I Stati membri poni sceglia di ricunnoscia a lingua ch'eddi volini ma devini essa in cunfurmità incù i reguli stabiliti da a Carta. Inoltri, i Stati poni dicida d'aghjunghja altri lingui dopu in aghjunta à quiddi dighjà pruposti à a ratifica.

A cartula hè intruta in vigori inizialamenti quand'edda hè stata ratificata da almenu 5 stati, veni à dì da u 1a marzu 1998.

À u 28 ghjugnu 2009 a Cartula hè stata firmata da 33 stati auropei, trà i quali a Svizzara (in 1993) è l'Italia (in 2000).[2]

Eppuri, solu 24 stati l'ani ancu ratificata. A Francia, dopu avè la firmata, hà dicisu di ùn ratificà micca sta cunvinzioni.

L'Italia hà firmatu a cartula u 27 ghjugnu di u 2000 ma ùn l'hà mai ratificata. Una leghji in materia di prutizzioni di i minuranzi linguistichi hè dighjà stata appruvata in u 1999; u cunsigliu di i ministri hà appruvatu un disegnu di leghji di ratifica u 9 marzu 2012, ma u Parlamentu ùn si hè ancora prununciatu in materia.

Lista di i paesi chì ratificatu a cartula[mudificà | edità a fonte]

I paesi ch ì ani ratificatu a cartula sò [3]:

  • Alimagna, Armenia, Austria, Bosnia Erzeguvina, Cruazia, Cipru, Danimarca, Spagna, Finlandia, Ungaria, Liechtenstein, Lussemburgu, Montinegru, Nurvegia, Paesi Bassi, Pulonia, Ripublica sluvacca, Ripublica cecca, Rumania, Regnu Unitu, Serbia, Sluvenia, Svezia, Svizzara, Ucraina

Lista di i paesi chì ùn ani micca ratificatu a cartula[mudificà | edità a fonte]

È par via di cunsiquenza, quiddi ch'ùn l'ani micca ratificata sò:

  • Belarus, Belgica, Bulgarie, Estunia, Francia, Geurgia, Grecia, Italia, Lettunia, Lituania, Malta, Russia, Ungaria

Difinizioni è lingui intarissati[mudificà | edità a fonte]

I lingui cuncirnati da 'ss'accordu sò i lingui tradiziunalamenti usati da i citatini di una parti di un Statu auropeu. S'appiega principalamenti à i lingui parlati da una minuranza di u paesi:

  • I lingui "rigiunali", veni à dì lingui lucali à l'internu di u paesi, dirivati da una cultura rigiunali distinta da a cultura di u paesi stessu (par asempiu, u brittonu è u corsu).
  • I lingui "minuritarii", veni à dì i lingui parlati da una minuranza etnica di grandi diminsioni situatu in u paesi (par asempiu u tedescu parlatu da una minuranza tedesca in Danimarca).

À l'articulu 1 - Definizioni, a Cartula stabilisci chì:

à) par "lingui rigiunali o minuritarii" s'intendini i lingui:
i) usati tradiziunalamenti annantu à u tarritoriu di un Statu da i citatini di u dittu Statu chì formani un gruppu numericamenti infiriori à u restu di a pupulazioni di 'ssu Statu; è
ii) diversi da a(è) lingua(è) ufficiali(i) di u dittu Statu; sta sprissioni ùn inchjudi nè i dialetti di a(e) lingua(e) ufficialidi u Statu nè i lingui di i migranti;
b) par "tarritoriu in u quali hè usata una lingua rigiunali o minuritaria" s'intendi l'aria giugrafica in a quali tali lingua hè l'esprissioni di un numaru di parsoni tali da ghjustificà l'aduzzioni di diffarenti misuri di prutizzioni è di prumuzioni privisti da a prisenti Cartula;
c) par "lingui micca tarrituriali" s'intendini i lingui usati da parechji citatini di u Statu chì sò diffarenti da a(i) lingua(i) usata(i) da u restu di a pupulazioni di u dittu Statu ma chì, bench'eddi fussini imprudati tradiziunalamenti annantu à u tarritoriu di u Statu, ùn poni micca essa culligati à un'aria giugrafica particulari di quist'ultimu.


A Cartula ùn riporta micca un elencu specificu di lingui. Parechji paesi, adirendu à a carta, ani pricisatu a lista di i lingui applichevuli[4]. Trà l'altri:

  • Austria: cecu, cruatu di u Burgenland, rumani, sluvaccu, sluvenu, ungaresu;
  • Cruazia: cecu, talianu, rutenu, serbu, sluvaccu, sluvenu, ucrainu, ungaresu
  • Sluvenia: talianu è ungaresu
  • Svizzara: talianu è rumanciu

Azzioni chì i Stati signatarii devini o poni aduttà[mudificà | edità a fonte]

Un asempiu d'azzioni pruposta da a Cartula: carteddi bislingui in francesu è brittonu à Quimper.

I Stati ani firmatu è ratificatu a Cartula s'impegnani à:

  • Ricunnoscia i lingui rigiunali o minuritarii com'è sprissioni di a ricchezza culturali;
  • Rispittà a zona giugrafica d'ogni lingua rigiunali o minuritaria;
  • Piglià un'azzioni risuluta par prumova sti lingui;
  • Faciulità è incuraghjiscia l'usu scrittu è parlatu in a vita publica è a vita privata;
  • Metta à dispusizioni formi è mezi adequati d'educazioni à tutti i liveddi apprupriati;
  • Prumova i scambii transfruntalieri;
  • Prubiscia ogni distinzioni, discriminazioni, esclusioni, ristrizzioni o prifarenza rilativi à a pratica di una lingua minuritaria è distinata à scuraghjiscia o metta in priculu u mantinimentu o u sviluppu di quidda;
  • Prumova a cumprinsioni reciproca trà tutti i gruppi linguistichi di u Paesi.

A Cartula furnisci una seria d'azzioni diversi chì i Stati signatarii poni aduttà par pruteghja è prumova i lingui storichi rigiunali è di i minuranzi, com'è par asempiu l'usu di signaletica bislingua[5] o l'apartura di scoli spicializati in l'insignamentu di a lingua prutetta. I Stati divariani metta in attu almenu 35 di sti azzioni.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Cartula aurupea di i lingui rigiunali o minuritarii, Cunsigliu d'Auropa, CoE.int]
  2. Cunsigliu d'Auropa.
  3. https://www.coe.int/fr/web/european-charter-regional-or-minority-languages/signatures-and-ratifications
  4. Cunvinzioni.
  5. Cartula aurupea di i lingui rigiunali o minuritarii di u Cunsigliu d'Auropa, 5, articulu 10 (auturità amministrativi è sirvizii publichi), comma 2, lettara g

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

  • Mario d'Angelo, Paolo Vesperini,I pulitichi culturali in Auropa: Rigioni è dicintramentu culturali, Cunsigliu d'Auropa, Strasburgu, 2000

Liami[mudificà | edità a fonte]

Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.