Anassimandru

À prupositu di Wikipedia
Ditagliu di a Scola d'Atena di Raffaelo, 1510-1511

Anassimandru di Miletu (in grecu anticu Ἀναξίμανδρος (610 AC – versu 546 AC) hè un filosofu grecu presocraticu. Hà succidutu à Tales com'è maestru di a scola milesiana, è hè avutu Anassimenu è Pitagoru frà i so allevi.

Anassimandru hè cunsidaratu com'è u prima filosofu à avè nutatu i so travagli par iscrittu. Solu un frammentu hè statu cunsirvatu, ma cuncerna a filusufia, l'astronomia, a fisica, a giumitria è ancu a giugrafia.

U crateriu lunariu Anassimandru fù numinatu in l'anori di u filosofu.

Biugrafia[mudificà | edità a fonte]

Anassimandru era u figliolu di Praxiadès. Hè natu in Miletu duranti a terza annata di a 42esima ulimpiata (610 AC). Sionti Apollodoru d'Atene, t'avia sissanta quattri anni in a siconda annata di a 58esima ulimpiata (547-546 AC) è morsi pocu dopu.

In i so Discorsi, Temistiu mintuveghja chì Anassimandru saria statu « u prima di i Grechi cunnisciuti à publicà un opara scritta annantu à a natura ». I so documenti sariani dunqua stati frà i primi scritti grechi publicati in prosa. À l'ebbica di Platone, a so filusufia era stata sminticata, è i frammenti chì ci fermani avali si trovani ind'è Aristotele o Tiufrastu.

In i Viti, duttrini è sintenzi di i filosofi illustri di Diogene Laërce, hè mintuvatu un fattu ridiculu chì cuncerna Anassimandru : avendu amparatu chì i ziteddi u biffavani quand'eddu cantava, avaria rispostu tandu chì li ci vulia à amparà à cantà megliu par i ziteddi.

Cusmulugia[mudificà | edità a fonte]

Schema di l’universu d’Anassimandru

Anassimandru fù u prima à cuncipiscia un mudeddu miccanicu di l'universu.

À l’urighjina, dopu a siparazioni di u caldu è di u fretu, una sfera di focu s'hè furmata chì hà inturniatu a Terra com'è a scorza d'un arburu. Issa sfera di focu s'hè sdrisgiuta dopu par furmà u restu di l'universu. Di listessa taglia ch'è a Terra, u Soli era dunqua u focu chì si vidia à traversu un tafonu annantu à a rota a più luntana è una eclizza currispundia à a sarratura d'issu tafonu.

Prividimentu d’un terramutu[mudificà | edità a fonte]

In a so opara filusofica De a divinazioni (I, 50, 112), Ciciaronu conta chì Anassimandru avaria cunsigliatu à l'abitanti di Lacedemona d’abandunà a so cità è i so casi par passà a nuttata in campagna incù i so armi, parchì un terramutu si priparava. A cità s’hè sfundata dopu da veru.

Liami esterni[mudificà | edità a fonte]