Terramotu

À prupositu di Wikipedia
WikiLettera
WikiLettera

'Ssu artìculu hè in custruzzione. Pudete cuntribuisce à a so redazzione.

Animazione di u tsunami incausatu da u Maremotu di l'Oceanu Indianu di u 2004 in u sudeste asiaticu.

In geofisica un terramotu (ancu terramutu, tarramotu o tarramutu[1], da u latinu terrae motus) risulta da vibrazione o oscillazione, rapide è più o menu putente, di a crosta terrestra, provocate da u spustamentu subitaniu di una massa rocciosa.

Scale[mudificà | edità a fonte]

Frà e scale aduprate per misurà l'intenstà d'un sismu, si ponu mintuvà:

  • a scala Rossi-Forel (nutata dinù RF) ;
  • a scala Medvedev-Sponheuer-Karnik (ancu nutata MSK) ;
  • a scala di Mercalli (nutata MM in a so versione mudificata) ;
  • a scala Shindo di l'agenzia meteorologica sgiappunesa ;
  • a scala macrosismica europea (nutata dinù EMS98).

I più terramoti forti di u XXu è di u XXIu seculu[mudificà | edità a fonte]

Classifica basata annantu à a magnitude:

  1. Valdivia, Cile - magnitude 9,5 - 22 di maghju 1960
  2. Strettu di Prince William, Alaska - magnitude 9,2 - 28 di marzu 1964
  3. Sumatra, Indunesia - magnitude 9,1 - 26 di dicembre 2004
  4. Kamchatka, Russia - magnitude 9,0 - 4 di nuvembre 1952
  5. Sendai, Giappone - magnitude 8,9 - 11 di marzu 2011
  6. À largu di a costa di l'Equatore - magnitude 8,8 - 31 di ghjinnaghju 1906
  7. Concepción, Cile - magnitude 8,8 - 27 di frivaghju 2010
  8. Isule Rat, Alaska - magnitude 8,7 - 4 di frivaghju 1965
  9. Sumatra, Indunesia - magnitude 8,7 - 28 di marzu 2005
  10. Haiyuan, Cina - magnitude 8,6 - 16 di dicembre 1920
  11. Assam, Tibetu - magnitude 8,6 - 15 di aostu 1950
  12. Isule Andreanof, Alaska - magnitude 8,6 - 9 di marzu 1957
  13. Regione di Atacama, Cile - magnitude 8,5 - 11 di nuvembre 1922
  14. Penisula di Kamchatka, Russia - magnitude 8,5 - 3 di frivaghju 1923
  15. Mare di Banda, Indunesia - magnitude 8,5 - 1 di frivaghju 1938
  16. Isule Curili, Russia - magnitude 8,5 - 13 di uttobre 1963
  17. Giakarta, Indunesia - magnitude 8,5 - 12 di sittembre 2007
  18. Arequipa, Camana, Perù - magnitude 8,4 - 23 di ghjunghju 2001
  19. Cità di Messicu, Messicu - magnitude 8,3 - 19 di sittembre 1985
  20. Ica, Perù - magnitude 8,0 - 15 di aostu 2007

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

L'ultimi terramoti in l'areale di a Corsica (sicondu u situ CSEM-ESMC):

  • sismu di magnitude 2,9 in l'areale punente di u mare Terraniu, l'8 di lugliu di u 2011 à 19 ore 27' (ora lucale), à una prufundezza di 15 km, l'epicentru essendu à 42.25 N è 7.35 E, à 81 km di Carghjese, à 119 km d'Aiacciu è à 152 km di Tulò.
  • sismu di magnitude 2,9 in l'areale punente di u mare Terraniu, l'8 di lugliu di u 2011 à 14 ore 12' (ora lucale), à una prufundezza di 10 km, l'epicentru essendu à 42.42 N è 7.38 E, à 104 km di Carghjese è à 143 km di Nizza.
  • sismu di magnitude 3,6 in l'areale punente di u mare Terraniu, u 7 di lugliu di u 2011 à 21 ore 38' (ora lucale), à una prufundezza di 40 km, l'epicentru essendu à 42.18 N è 7.21 E, à 113 km di Carghjese, à 129 km d'Aiacciu è à 149 km di Tulò.
  • sismu di magnitude 5,3 in l'areale punente di u mare Terraniu, u 7 di lugliu di u 2011 à 21 ore 21' (ora lucale), à una prufundezza di 10 km, l'epicentru essendu à 42.06 N è 7.55 E, à 81 km di Carghjese, à 94 km d'Aiacciu è à 168 km di Sassari.
  • sismu di magnitude 4 in l'areale punente di u mare Terraniu, u 2 di lugliu di u 2011 à 16 ore 43' (ora lucale), à una prufundezza di 10 km, l'epicentru essendu à 41.98 N è 7.60 E, à 87 km di Carghjese, à 98 km d'Aiacciu è à 163 km di Sassari.
  • sismu di magnitude 3,1 in l'areale livante di u mare Tirrenu, u 23 d'aprile di u 2012 à 13 ore 00' (ora lucale), à una prufundezza di 10 km, l'epicentru essendu à 41.62 N è 9.80 E, à 44 km di Portu Vechju, à 40 km di Conca.
  • sismu di magnitude 3,5 in l'areale punente di u mare Terraniu, u 4 di marzu di u 2017 à 4 ore 36' (ora lucale), à una prufundezza di 30 km, l'epicentru essendu à 41.92 N è 7.87 E, à 65 km da Carghjese, à 72 km d'Aiacciu.

Ligami[mudificà | edità a fonte]

Da vede dinò[mudificà | edità a fonte]

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. https://adecec.net/infcor/index.php