Viola biflora

À prupositu di Wikipedia
Viola biflora
Viola biflora
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Malpighiales
Famiglia Violaceae
Generu Viola
Nome binuminale
Viola biflora
Carl Linnaeus, 1753

Viola biflora hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Violaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Viola biflora hè una spezia di pianta erbacea appartinendu à a famiglia di e Violaceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 10 à 30 centimi. E so casce sò ovale, alterne è appena dentate annantu à i bordi. I fiori di Viola biflora sò chjuchi è dillicati, incù cinque petali di culore viulinu o biancu. Sò à spessu disposti in paghji, da induve u nome di a spezia, biflora, chì significheghja dui fiori.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Viola biflora hè originaria d'Europa, induv'ella hè largamente sparta. Omu a trova per u più in e rigione timperate, in particulare in Francia, in Germania, in Spagna è in Italia. Cresce di regula in e pratuline, i boschi chjari è e zone umite.

Viola biflora hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Viola biflora hè una pianta vivace chì fiurisce di veranu. Si riproduce per u più per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu o l'insetti. 'Ssa spezia hè ancu capace à diffonde si per via di rizomi, furmendu cusì culonie dense. I fiori di Viola biflora sò inamacati da l'insetti, tali l'ape è e farfalle, chì sò attratti da u so nettare.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Viola biflora hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Viola biflora var. alba, Viola biflora var. ciliata è Viola biflora var. repens. 'Ssi nomi sò stati imprudati in u passatu per designà variazione di Viola biflora, ma sò avale cunsiderati cum'è sinonimi.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Viola biflora ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata. Hè relativamente cumuna in a so area di ripartizione è ùn hè micca sottumessa à una prissione significativa duvuta à a perdita d'ambiente o à altri fattori. Eppuru, cum'è per tutte e spezie vegetale, hè impurtante di prisirvà l'ambienti naturali induve Viola biflora si trova cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]