Vicia hybrida

À prupositu di Wikipedia
A veccia ibrida
Vicia hybrida
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Fabales
Famiglia Fabaceae
Genaru Vicia
Nomu binuminali
Vicia hybrida
Carl Linnaeus, 1753

A veccia ibrida (Vicia hybrida) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Fabaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A veccia ibrida hè una pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Fabaceae. Si caratterizeghja da i piccioli rampicanti pudendu aghjunghja insin'à 1,5 metru di lunghezza. I so casci sò cumposti da fuglioli uvali è dintati, disposti di manera alterna longu à u picciolu. I fiora di a veccia ibrida sò di culori viulinu o rusulinu pallidu, ragruppati in gaspi densi. I frutti sò vaini lungarini cuntinendu parechji graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A veccia ibrida hè urighjinaria d'Auropa è d'Asia uccidentali. Hè prisenti in numarosi paesi, in particulari in Francia, in iSpagna, in Italia, in Alimagna, in Turchia è in Iranu. 'Ssa pianta hà ancu statu intradutta in altri righjoni di u mondu, in particulari in America subrana è in Australia.

A veccia ibrida hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

A veccia ibrida hè una pianta annuali chì si ripraduci par via di graneddi. Prifirisci i terri beddi assiccati è ricchi di nutrimenti. 'Ssa spezia hè capaci à fissà l'azotu atmusfericu grazia à una simbiosi incù battirii di u genaru Rhizobium, prisenti in i so radichi. 'Ssa capacità li parmetti di cuntribuiscia à l'arricchimentu di i terri in azotu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Vicia hybrida hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Hà ancu statu discritta sottu à i sinonimi siguenti : Vicia sativa subsp. nigra, Vicia sativa subsp. segetalis è Vicia sativa var. nigra. 'Ssi noma sò stati apradati in u passatu par disignà pupulazioni di veccia ibrida prisintendu carattaristichi spicifichi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

A veccia ibrida hè una spezia rilativamenti cumuna è largamenti sparta. Ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Eppuri, com'è pianti salvatichi, pò essa minacciata da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni, à l'agricultura intinsiva è à altri attività umani. Hè dunqua impurtanti di prisirvà l'arghji ind'edda si trova cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]