Tuberaria lignosa

À prupositu di Wikipedia
Tuberaria lignosa
Tuberaria lignosa
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Malvales
Famiglia Cistaceae
Generu Tuberaria
Nome binuminale
Tuberaria lignosa
Gonçalo Sampaio, 1922

Tuberaria lignosa hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Cistaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Tuberaria lignosa hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Cistaceae. Si caratterizeghja da piccioli legnosi è foglie persistente, di forma ovale à lanceulata. I fiori di Tuberaria lignosa sò di culore giallu vivu è pussedenu cinque petali. 'Ssa spezia pò aghjunghje un'altezza da 20 à 40 centimi.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Tuberaria lignosa hè originaria di u bacinu mediterraniu, induv'ella hè largamente sparta. Omu a trova per u più in e rigione custiere è e zone rucciose, induv's'adatta à e terre povere in nutrimenti. 'Ssa pianta hè prisente in parechji paesi, in particulare in Spagna, in Francia, in Italia è in Grecia.

Tuberaria lignosa hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Tuberaria lignosa hè una pianta adatta à i climi mediterranii, caratterizati da istati caldi è secchi. Hè capace à resiste à i periodi prulungati di sicchina grazia à e so radiche prufonde chì li permettenu d'assurbisce l'acqua in prufundità. 'Ssa spezia fiurisce per u più di veranu è d'istate, attirendu cusì l'insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Tuberaria lignosa hè u nome scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Helianthemum lignosum, Cistus lignosus è Helianthemum tuberaria. 'Ssi nomi sò stati imprudati in u passatu per designà 'ssa pianta, ma sò avale cunsiderati cum'è sinonimi.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Tuberaria lignosa hè una spezia chì ùn prisenta micca una preoccupazione magiore in termini di cunsirvazione. Hè relativamente sparta in a so area di ripartizione naturale è ùn hè micca cunsiderata cum'è minacciata. Eppuru, certe pupulazione ponu esse affittate da a distruzzione di u so ambiente per causa di l'urbanisazione criscente è di u sfruttamentu agriculu. Hè dunque impurtante di surviglià l'evuluzione di 'sse pupulazione è di piglià misure di cunsirvazione s'ellu hè necessariu.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]