Taraxacum lacistophyllum

À prupositu di Wikipedia
Taraxacum lacistophyllum
Taraxacum lacistophyllum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Asterales
Famiglia Asteraceae
Genaru Taraxacum
Nomu binuminali
Taraxacum lacistophyllum
Christen C. Raunkiær, 1906

Taraxacum lacistophyllum hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Asteraceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Taraxacum lacistophyllum hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si caratterizeghja da una rusetta di casci basali è un picciolu fiurali pudendu aghjunghja un'altezza di 30 centimi. I casci sò prufundamenti frastagliati in lobi stretti è dintati, furmendu una spezia di trinetta. I fiora sò di culori giaddu vivu è ragruppati in capulini. I frutti sò achenii muniti d'un ciuffettu chì accenna a so dispersioni da u ventu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Taraxacum lacistophyllum hè urighjinariu d'Auropa, ind'eddu hè largamenti spartu. Omu u trova par u più in i pratulini, i campi, i giardini è i bordi di stradona. Hà ancu statu intraduttu in altri righjoni di u mondu, in particulari in America subrana.

Taraxacum lacistophyllum hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Taraxacum lacistophyllum hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più in via vegetativa, grazia à i so rizomi. Eppuri, pò ancu ripraducia si par via di graneddi. A fiuritura hà locu di branu è d'istati, attirendu numarosi insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. L'achenii, una volta maturi, sò spargugliati da u ventu grazia à u so ciuffettu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Taraxacum lacistophyllum hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciutu sottu à i sinonimi siguenti : Taraxacum sect. Ruderalia, Taraxacum ufficinali subsp. vulgare, Taraxacum vulgare subsp. vulgare, Taraxacum vulgare subsp. vulgare var. vulgare.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Taraxacum lacistophyllum hè una spezia cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali par via di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva pò custituiscia una minaccia pà a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i pratulini è i zoni naturali induva 'ssa pianta si trova cù u fini di garantiscia a so perennità.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]