Tanacetum siculum

À prupositu di Wikipedia
L'arba di Santa Maria
Tanacetum siculum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Asterales
Famiglia Asteraceae
Genaru Tanacetum
Nomu binuminali
Tanacetum siculum
Gabriel Strobl, 1882

L'arba di Santa Maria (Tanacetum siculum) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Asteraceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

L'arba di Santa Maria hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I so fogli sò alterni, frastagliati è di culori verdi scuru. I fiora, di piccula taglia, sò ragruppati in capulini giaddi disposti in curimbi. 'Ssa pianta sgaghja un adori arumaticu aggradevuli.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

L'arba di Santa Maria hè urighjinaria di i righjoni mediterranii, in particulari di l'isuli taliani tali a Cicilia o a Sardegna, di a Grecia è di a Turchia. Omu a trova ancu in certi righjoni d'Auropa cintrali. Prifirisci i terri beddi assiccati è assuliati, tali i pratulini, i cuddini è i penditi rucciosi.

L'arba di Santa Maria hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

L'arba di Santa Maria hè una pianta vivaci chì fiurisci di regula da maghju à lugliu. Si ripraduci par u più par via di graneddi, ma pò ancu diffonda si in divisioni di i toppi. 'Ssa pianta hè adattata à i climi mediterranii, risistenti à a sicchina è à i tampiraturi elevati. Hè ancu apprizzata da l'insetti inamacatori, tali l'abbi è i sbarabattuli, chì si nutriscini di u nettaru di i fiora.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Tanacetum siculum hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu Chrysanthemum siculum o Tanacetum vulgare. Apparteni à u genaru Tanacetum, chì ragruppa parechji spezii di pianti arbacei vivaci. 'Ssu genaru fattu parti di a famiglia di l'Asteraceae, chì cumprendi numarosi pianti à fiora.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

L'arba di Santa Maria ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè rilativamenti sparta in a so aria di ripartizioni naturali è ùn faci micca l'ughjettu di misuri di cunsirvazioni spicifichi. Eppuri, par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva, hè impurtanti di surviglià l'evuluzioni di a so pupulazioni è di pruteghja i zoni ind'edda si trova cù u fini di prisirvà a so biudiversità.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]