Tamarix dalmatica

À prupositu di Wikipedia
Tamariciu di Dalmazia
Tamarix dalmatica
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Caryophyllales
Famiglia Tamaricaceae
Genaru Tamarix
Nomu binuminali
Tamarix dalmatica
Peter Forsskål, 1776

U Tamariciu di Dalmazia (Tamarix dalmatica) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Tamaricaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

U tamariciu di Dalmazia hè un arbustu scascianti appartinendu à a famiglia di i Tamaricaceae. Pò aghjunghja un'altezza da 2 à 6 metri. I casci sò chjuchi, liniari è verdi chjaru. I fiora sò chjuchi, di culori rusulinu pallidu à biancu, è ragruppati in gaspi densi. I frutti sò picculi capsuli cuntinendu numarosi graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

U tamariciu di Dalmazia hè urighjinariu d'Auropa di u Sudestu, in particulari i righjoni mediterranii. Omu u trova par u più in i zoni custieri, i spondi di i corsi d'acqua è i salini. Hà ancu statu intraduttu in altri righjoni di u mondu, in particulari in America subrana, ind'eddu hè cunsidaratu com'è una spezia invadenti.

Tamarix dalmatica hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

U tamariciu di Dalmazia hè una pianta adatta à l'ambienti aridi è salini. Pussedi radichi fondi chì li parmettini di coglia l'acqua in prufundità. I so casci sò cuparti à una finu stratu di cera chì riduci a perdita d'acqua in evapurazioni. 'Ssa spezia hè ancu capaci à tullarà i cuncintrazioni elevati di sali in a terra.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Tamarix dalmatica hè ancu cunnisciutu sottu à i sinonimi siguenti : Tamarix parviflora, Tamarix pentandra è Tamarix anglica. 'Ssi noma sò stati apradati in u passatu par disignà pupulazioni di Tamarix dalmatica prisintendu variazioni murfulogichi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

U tamariciu di Dalmazia hè cunsidaratu com'è una spezia invadenti in certi righjoni di u mondu, in particulari in America subrana. A so intruduzioni in 'ssi righjoni hà caghjunatu una cumpetizioni incù i spezii indigeni, ciò chì hà avutu un impattu negativu annantu à a biudiversità lucali. In certi casi, misuri di cuntrollu sò stati missi in campu par limità a so prupagazioni.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]