Spatula clypeata

À prupositu di Wikipedia
Spatula clypeata
Spatula clypeata
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordini Anseriformes
Famiglia Anatidae
Genaru Spatula
Nomu binuminali
Spatula clypeata
Carl Linnaeus, 1758

Spatula clypeata hè una spezia d'anatra chì faci parti di a famiglia di i Anatidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Spatula clypeata hè un aceddu acquaticu di taglia media appartinendu à a famiglia di l'Anatidae. Si distingui faciuli da l'altri anatri cù u so bizzicu largu è spatulatu, unicu in u so genaru. 'Ssu bizzicu, cupartu à fini lametti filtranti, li parmetti di nutriscia si filtrendu l'acqua in cerca di picculi invirtibrati è di vegetali acquatichi.

U piumaghju di u masciu hè culuritu è cuntrastatu, incù una testa di culori verdi iridatu, una pitturiccia bianca, i fianchi russicci è un spinu brunu. A femina hè più discreta, prisintendu un piumaghju brunu grisgicciu uniformu, incù un bizzicu grisgiu arancinu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Spatula clypeata hè una spezia migratrici à larga ripartizioni. Nichja in i zoni umiti d'Auropa, d'Asia è d'America subrana, è inverna in i righjoni caldi d'Africa, d'Asia di u sudestu, d'America cintrali è d'America suttana.

Nichj in i paduli, i stagni è i risaghji. Inverna in Africa di u Punenti è di u Nordu.

Spatula clypeata hè prisenti in Corsica: hè un visitadori rigulari ma ci nichja raramenti.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Spatula clypeata hè un aceddu grigariu chì campa in culonii mentri u periudu di ripruduzioni. Si nutrisci par u più di picculi invirtibrati acquatichi, tali i crustacei, i mulluschi è i mastaruculi, ma cunsuma dinò vegetali acquatichi.

A femina custruisci u so nidu in a vegetazioni densa in a vicinanza di l'acqua. Ci faci trà 6 è 12 ova ch'edda covi mentri circa 22 ghjorna. I ghjovani chettani u nidu pocu dopu à a sbucciata pà suvità a so mamma.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Spatula clypeata apparteni à a famiglia di l'Anatidae è à u genaru Anas. Hè stata discritta par a prima volta da Carl Linnaeus in 1758 sottu u nomu di Anas clypeata.

Esistini dui sottuspezii ricunnisciuti :

  • Anas clypeata clypeata (Linnaeus, 1758) : a sottuspezia numinali, prisenti in Aurasia è in America subrana.
  • Anas clypeata nahuelbirii (Cabrera Willink, 1925) : prisenti in America suttana.

Certi autori cunsidareghjani chì Spatula clypeata apparteni à un genaru distintu, Spatula, ma 'ssa classifica ùn hè ancora univirsalamenti accittata.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Spatula clypeata hè classificata com'è una spezia di priaccupazioni minori da l'Unioni Internaziunali pà a Cunsirvazioni di a Natura (UICN). Eppuri, i so pupulazioni sò in diclinu in certi righjoni par via di a distruzzioni di u so ambienti è di a caccia. Hè dunqua impurtanti di pruteghja i zoni umiti è di rigulamintà a caccia pà assicurà a cunsirvazioni di 'ssa spezia.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]