Scrophularia peregrina

À prupositu di Wikipedia
Scrophularia peregrina
Scrophularia peregrina
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Lamiales
Famiglia Scrophulariaceae
Generu Scrophularia
Nome binuminale
Scrophularia peregrina
Carl Linnaeus, 1753

Scrophularia peregrina hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Scrophulariaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Scrophularia peregrina hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Scrophulariaceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. E casce sò opposte, ovale è dentate, misurendu circa 5 à 10 centimi di longu. I fiori sò chjuchi, di culore verde pallidu à brunu o russicciu, ragruppati in gaspe dense à l'estremità di i piccioli. I frutti sò capsule cuntinendu numerosi granelli.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Scrophularia peregrina hè originaria d'Europa, induv'ella hè largamente sparta. Omu a trova per u più in e rigione timperate, in particulare in Francia, in Spagna, in Italia è in Alimagna. Cresce ancu in certe parte di l'Asia, cum'è a Turchia è l'Iranu.

Scrophularia peregrina hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Scrophularia peregrina hè una pianta adatta à i mezi umiti, tali e sponde di e vadine, i paduli è e pratuline umite. Priferisce e terre ricche di materia organica è belli assiccati. 'Ssa pianta fiurisce di regula da ghjunghju à sittembre, attirendu l'insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Scrophularia peregrina hè ancu cunnisciuta sottu à u nome scentificu di Scrophularia nodosa subsp. peregrina. Hè stata discritta per a prima volta da u botanistu svedese Carl Linnaeus in u 1753. Frà i sinonimi di 'ssa pianta, omu trova Scrophularia nodosa var. peregrina è Scrophularia nodosa subsp. nodosa.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Scrophularia peregrina ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata. Hè relativamente cumuna in a so area di ripartizione è ùn face micca l'ogettu di misure di cunsirvazione specifiche. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale per causa di l'urbanisazione è di l'agricultura intensiva pò custituisce una minaccia per 'ssa pianta à longu andà. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone umite induv'si trova è di promove a so cunsirvazione.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]