Rosa serafinii

À prupositu di Wikipedia
Rosa serafinii
Rosa serafinii
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Rosales
Famiglia Rosaceae
Genaru Rosa
Nomu binuminali
Rosa serafinii
Carl Linnaeus, 1753

Rosa serafinii hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Rosaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Rosa serafinii hè una spezia di pianta à fiora appartinendu à a famiglia di i Rosaceae. Hè carattarizata da i so magnifichi fiora rusulini chì sgaghjani un prufumu diddicatu. I fiora di 'ssa spezia sò cumposti da cinqui pitali è sò ragruppati in gaspi. I casci di Rosa serafinii sò di culori verdi scuru è sò cumposti da parechji fuglioli dintati.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Rosa serafinii hè urighjinaria di u righjonu mediterraniu, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i paesi tali l'Italia, a Francia, a Spagna è a Grecia. 'Ssa spezia prifirisci l'ambienti assuliati è i terri beddi assiccati.

Rosa serafinii hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Rosa serafinii hè una pianta vivaci chì fiurisci di regula di branu è d'istati. Si ripraduci par u più in impullinazioni cruciata, grazia à l'azzioni di l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I frutti di 'ssa spezia sò cinurrodi, chì sò picculi baghi rossi ricchi di vitamina C. I cinurrodi sò cunsumati da numarosi animali, ciò chì cuntribuisci à a dispersioni di i graneddi di Rosa serafinii.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Rosa serafinii hè ancu cunnisciuta sottu à u nomu scentificu di Rosa gallica var. serafinii. Hè stata discritta par a prima volta da u butanistu talianu Giovanni Gussone in u 1826. 'Ssa spezia hè à spessu cunfusa incù Rosa gallica par via di a so sumiglianza murfulogica. Eppuri, i studii genetichi ani svilatu diffarenzi significativi trà i dui spezii.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Rosa serafinii hè cunsidarata com'è una spezia vulnerevuli par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali è di a racolta eccessiva di i so fiora. Certi pupulazioni di 'ssa spezia sò stati distrutti par via di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva. I misuri di cunsirvazioni sò nicissarii par pruteghja 'ssa spezia, tali a criazioni di riservi naturali è a sinsibilisazioni di u publicu à a so impurtanza eculogica.

Sinonimi evintuali : Rosa gallica var. serafinii

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]