Rosa glauca

À prupositu di Wikipedia
Rosa glauca
Rosa glauca
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Rosales
Famiglia Rosaceae
Genaru Rosa
Nomu binuminali
Rosa glauca
Carl Linnaeus, 1753

Rosa glauca hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Rosaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Rosa glauca hè una spezia di pianta à fiora appartinendu à a famiglia di i Rosaceae. Si tratta d'un arbustu spinosu chì pò aghjunghja un'altezza da 1 à 3 metri. I so fogli sò cumposti è di culori verdi o turchinicciu, da induva u so nomu glauca. I fiora di Rosa glauca sò di regula rusulini, ma poni ancu essa bianchi o rossi. Sò ragruppati in gaspi è sgaghjani un prufumu aggradevuli.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Rosa glauca hè urighjinaria d'Auropa cintrali è uriintali, ma hè stata largamenti intradutta in altri righjoni di u mondu par causa di a so biddezza urnamintali. Omu u trova in particulari in America subrana, in Asia è in Australia. Cresci par u più in i zoni muntosi, i furesti è i pratulini.

Rosa glauca hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Rosa glauca hè una pianta vivaci chì fiurisci di regula da maghju à lugliu. Si ripraduci par u più in impullinazioni cruciata, bench'è l'autuimpullinazioni possi ancu pruducia si. I frutti di 'ssa spezia sò cinurrodi, chì sò falsi frutti rossi è carnuti cuntinendu picculi graneddi. I cinurrodi sò cunsumati da numarosi aceddi è mammiferi, ciò chì cuntribuisci à a dispersioni di i graneddi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

U nomu scentificu Rosa glauca hè stata datu à 'ssa spezia da Carl Linnaeus in u 1753. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi Rosa rubrifolia è Rosa glaucescens. 'Ssi noma sò calchì volta apradati pà disignà 'ssa spezia in a litteratura butanica.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Rosa glauca hè una spezia chì ùn hè micca cunsidarata com'è minacciata. Hè largamenti cultivata com'è pianta urnamintali in i giardini è i parchi par causa di i so casci culuriti è di i so fiora attraenti. Eppuri, hè impurtanti di prisirvà i pupulazioni salvatichi di 'ssa spezia in u so ambienti naturali par mantena a diversità genetica è assicurà a sopravvivenza di a pianta à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]