Ricerca

À prupositu di Wikipedia

A ricerca hè u prucessu di truvà fatti. Quissi fatti cundurrannu à a cunniscenza. A ricerca hè fatta usendu ciò chì hè ghjà cunusciutu. A cunniscenza supplementare pò esse uttenuta pruvendu (o falsifichendu) e teorie o i sistemi esistenti, è pruvendu à spiigà megliu l'usservazione. A ricerca hè un prucessu analiticu, sistematicu, urganizzatu è ughjettivu. 'Ssu prucessu duvrebbe risponde à una dumanda o l'ipotesi. In 'ssu modu, duvrebbe aummentà a cunniscenza è l'infurmazione annantu à una certa cosa scunusciuta chì a ghjente vole sapè megliu.

Ricerca accademica[mudificà | edità a fonte]

I studianti facenu ricerche pà scrive e tese (dissertazione) di laurea. A lettura di un grandi numeru di libri di un tema, è prende note, hè una forma di ricerca. L'autori di i libri ùn rumantici facenu ricerche dunque i so libri sò curretti.

Ricerca scentifica[mudificà | edità a fonte]

U metudu scentificu hè un modu cumunu di fà a ricerca. A ricerca hè usata pà migliorà a cumprensione di a biulugia, di l'inghjegneria, di a fisica, di a chimica è d'assai altri campi. Quissu permette di scopre nove medicine, di rende e macchine più sicure, è fà aziende agricole produrre più prudotti alimentari. U denaru pà a ricerca vene da i guverni, da e sucità cummerciali private, è da i carità.

Descrizione breve[mudificà | edità a fonte]

A ricerca hè caratterizzata essendu un prucessu:

  • Sistematicu: Di l'espressione di un'ipotesi o di un ubettivu chì funziona, i scenziati riunischenu qualchì dati secundu un prughjettu chì hè statu stabilitu in anticipu. Poiché i dati sò analizzati è sò interpretati, i scenziati cambianu a cunuscenza o aghjunghenu a nova cunuscenza à ista ghjà esistente, è cumincianu à u stessu tempu un novu ciclu di ricerca. L'approcciu sistematicu, usatu in a ricerca, hè di u mètudu scentificu.
  • Urganizzatu: Tutti i membri di un gruppu di ricerca devinu sape ciò chì devinu fà durante l'interu u lavoru, pà mette in usu i stesse definizioni, norme è principi à tutte parsone chì prendenu u partitu in essu. Realizzandu quissu statu, hè cumpletamente nicissariu scrive un prutucollu di ricerca induva i scenziati specificanu tutti i dettagli in relazione cù u lavoru.
  • Ughjettivu: I cunclusioni uttenute di a ricerca devinu basà ùn annantu à i impressioni sughjettive, ma annantu à i fatti usservati è misurati. Sò l'interpretazione chì evita ogni preghjudiziu chì i parsone respunsabili di a ricerca avrebberu.

Attività[mudificà | edità a fonte]

L'attività di base di ricerca sò:

  • Misurà i fenòmeni.
  • Cumparà i risultati uttenuti.
  • Interpretà i risultati in funzione di cunuscenze attuali, cunsiderandu i variabili chì ponu influenzà u risultatu.

Tipi di ricerca[mudificà | edità a fonte]

  • Ricerca fundamentale. Ancu chjamata "ricerca di base" o "ricerca pura". Ponu esse praticate sultantu in i laburatorii.
  • Ricerca applicata. Hè l'applicazione di a cunuscenza in a pratica, mettendu in l'usu, in a maggiuranza di i casi, in l'avantaghju di a sucetà. Un esempiu sò i prutucolli di ricerca clinica.

Ligami frà i discipline[mudificà | edità a fonte]

I tipi diversi di ricerca frà i discipline, cù una terminulugia specifica, sò stati descritti:

  • Ricerca multidisciplinare o ricerca pluridisciplinare: in quissu livellu di ricerca a valutazione hè realizzata da i angoli diversi, usandu pruspettive diverse di disciplina senza purtà à l'integrazione.
  • Ricerca interdisciplinare: quissu livellu di ricerca riguarda a creazione di un'identità di metudulugia, di teoria è di i cuncetti, da quissu chì i risultati sò più cuerenti è più integrati.
  • Ricerca transdisciplinare: va più detru di i tipi precedenti è riguarda à u mètudu cù cunverghjenza frà discipline, accumpagnandu da un'integrazione reciproca di l'epistemulugie disciplinari (a teoria di i scenze umane).